13
MASIVUL
Piatra Craiului
Culmea ascuțită ce răsare deasupra dealurilor și străpunge cerul asemenea unei lame uriașe pare creată pentru a opri aspirațiile călătorilor temerari. Cu toate acestea, o cărare îngustă și amețitoare se întrevede printre stânci și jnepeni, purtând emoțiile și pașii aventurierilor spre înălțimi nebănuite!
Nu sunt multe locuri unde atracția profundă a muntelui se simte mai puternic decât privind zidul de piatră al Pietrei Craiului, aparent plutind deasupra pădurilor întinse. Cutreierând Țara Bârsei sau trecând prin culoarul Rucăr-Bran, simțim adesea fiorul înălțimilor prăpăstioase ale acestui masiv solitar. Dacă alte culmi abrupte ale Carpaților ne sunt aduse mai aproape de drumuri ce urcă spre înălțimi, toate potecile ce ni se aștern în față necesită o luptă îndelungată. Cucerirea Pietrei Craiului aduce însă și nenumărate momente memorabile, în care frumusețea sălbatică a peisajelor devine aproape copleșitoare. Renumit și căutat mai ales pentru pereții aproape verticali ce se ridică la 400-700 metri deasupra dealurilor din jur, masivul are mai multe vârfuri de peste 2.000 metri.
Sălbăticia peisajului de aici este determinată și de numeroasele formațiuni geologice spectaculoase, inclusiv stânci izolate, poduri naturale, peșteri, avene sau chei. Toate aceste caracteristici unice, precum și biodiversitatea extraordinară, au determinat declararea masivului Piatra Craiului drept parc național în anul 1990, cu o suprafață totală de aproape 150 kilometri pătrați, ce cuprinde și areale din Culoarul Rucăr-Bran. În cadrul parcului, regăsim o multitudine de tipuri de habitate naturale pe o suprafață relativ mică, de la păduri de fag, pin sau molid, la fânețe montane, pajiști alpine, versanți stâncoși și grohotișuri calcaroase, printre altele
Diversitatea impresionantă a florei este demonstrată de cele aproape 1.200 specii identificate (peste 30% din totalul României), cu aproximativ 180 de specii endemice, rare sau vulnerabile. Dintre cele mai speciale, doar aici putem admira garofița Pietrei Craiului, simbolul parcului național, dar și floarea de colț, tisa, bujorul de munte, angelica, sângele voinicului, macul galben sau mulțimea de specii de orhidee de munte. Fauna este la fel de vibrantă, cu o varietate uimitoare de specii, unele fiind rare sau endemice. Majoritatea mamiferelor mari sunt prezente și în Piatra Craiului, inclusiv urși, lupi, râși, căpriori, cerbi comuni sau capre negre, ce adesea pot admirate pe stâncile abrupte din masiv.
Culmea Pietrei Craiului se remarcă prin două trăsături excepționale, fiind cea mai lungă creastă calcaroasă din România, cu o lungime totală de 25 kilometri, dintre care 15 kilometri au înălțimi de peste 1.800 metri și 8 kilometri se desfășoară la peste 2.000 metri. De asemenea, este cea mai înaltă creastă calcaroasă din țară, atingând 2.238 metri în Vârful Piscul Baciului (Vf. La Om)!
Masivul Piatra Craiului se desfășoară ca o creastă aproape neîntreruptă pe direcția nord-vest – sud-est, între culoarul Rucăr-Bran și văile Dâmboviței, Tămașului și Bârsei. Acesta se diferențiază față de munții din jur, fiind alcătuită preponderent din calcare jurasice ce au determinat o varietate deosebită a peisajului. Putem ajunge în apropiere de acest masiv montan pe drumul național 73, ce leagă Brașovul de Câmpulung. Din acesta se desprind câteva drumuri locale ce ajung în orașul Zărnești și în satele Peștera, Măgura sau Șimon. Alte drumuri urmează văile Bârsei și Dâmboviței prin partea de vest a masivului, deschizând alte câteva trasee de drumeție spre culme, marea majoritate fiind totuși destul de lungi și dificile.
Cel mai cunoscut, și probabil unul dintre cele mai spectaculoase trasee montane din Carpații Românești, este Traseul de Creastă al Pietrei Craiului, cu o lungime de aproximativ 9 kilometri (între Șaua Funduri și Vârful Turnu), ce se desfășoară în mare parte la înălțimi de peste 2.000 metri. De-a lungul acestuia, există multe porțiuni solicitante și expuse, prăpăstiile nesfârșite deschizându-se adesea în ambele părți ale potecii înguste, oferind atât senzații puternice, dar și pericole iminente. De aceea, traseul este recomandat doar călătorilor experimentați și în condiții de vreme favorabilă. Pornind dinspre nord, există mai multe opțiuni de a ajunge pe Vârful Turnu (1.923 metri), unde începem drumeția incredibilă printre nori, alături de caprele negre ce adesea ne ies în cale. De aici, continuăm prin șaua Padinei Închise spre vârful Padina Popii și Vârful Ascuțit (2.150 metri).
Poteca devine tot mai expusă și este nevoie de atenție permanentă, trecând peste vârfurile Țimbalul Mare și Țimbalul Mic, ajungând într-un final pe Vârful La Om (2.238 metri), cel mai înalt punct din Piatra Craiului, cunoscut și ca Piscul Baciului. Aici se încheie porțiunea cunoscută drept Creasta Nordică, iar în continuare abordăm Creasta Sudică coborând spre Șaua Grindului și urcând peste vârfurile Lespezi (2.142 metri), Pietrei și Funduri. Traseul de creastă se termină oficial în Șaua Funduri, de unde există câteva variante de a coborî, dar există și varianta de a continua spre sud pe Creasta Pietricica, mai puțin explorată de călători. Pe lângă această aventură unică și memorabilă, există alte poteci ce urcă spre creastă sau aproape de aceasta, oferindu-ne șansa de a descoperi alte locuri fascinante.
Caută Cazare lângă Masivul Piatra Craiului cu Booking.com!
Unul dintre cele mai populare trasee pornește din Zărnești spre Fântâna lui Botorog, iar de aici avem opțiunea de urca prin Poiana Zănoaga spre Cabana Curmătura și apoi spre Vârful Turnu sau spre Piatra Mică prin șaua Crăpăturii, precum și spre alte zone ale crestei. O altă variantă este de a continua pe vale spre Prăpăstiile Zărneștilor, un canion îngust și adânc, declarat rezervație naturală. Cu o lungime de aproximativ 4 kilometri, cheile cuprind un relief impresionant, cu peșteri, izbucuri, formațiuni stâncoase inedite, dar și pereți verticali de 100-200 metri, pe care există trasee de cățărare montană. De aici, putem continua pe o potecă ce ne conduce pe la poalele masivului, având și câteva variante de a urca spre creastă, cele mai cunoscute începând din satele Peștera sau Șirnea și continuând spre Vârful La Om, probabil cel mai accesibil itinerariu spre culme.
Din partea de nord a parcului național, putem urca spre Vârful Turnu din valea Bârsei pe mai multe variante, în timp ce majoritatea traseelor din partea de vest pornesc din Plaiul Foii, o zonă splendidă de agrement ce oferă și panorame de neuitat spre creastă, sau din Săticu de Sus (valea Dâmboviței), în apropiere de hidrocentrala Clăbucet. Aceste poteci fermecătoare ne permit descoperirea unor atracții mai puțin cunoscute, ascunse în umbra masivului impunător. Un astfel de exemplu este Cerdacul Stanciului, o arcadă carstică uimitoare cu un diametru impresionant, rezultată în urma prăbușirii tavanului unei vechi peșteri. În același mod s-a format și Zăplazul, o succesiune splendidă de patru arcade naturale mai mici. La fel de interesante sunt și grohotișurile din Piatra Craiului, ce formează un peisaj specific în multe areale din acest masiv, cel mai dramatic fiind Marele Grohotiș din partea de vest a vârfului Pietrei.
Pe traseele de urcare există câteva cabane (Curmătura, Garofița Pietrei Craiului), iar pe creastă câteva refugii montane ce pot fi utilizate în caz de nevoie. Orice potecă de explorare a acestei destinații uimitoare am alege, suntem răsplătiți cu emoții și amintiri unice, de la îmbrățișarea tăcută a pădurilor întunecate la întâlnirea neprevăzută a caprelor negre pe stâncile golașe. Toate acestea sunt doar aspectele de suprafață ale Pietrei Craiului, cea mai lungă și înaltă creastă de calcar din țară păstrând și multe taine ascunse, cum ar fi cel mai adânc aven din România, ce coboară la o adâncime de aproape 800 metri. De pe culmea stâncoasă și prăpăstioasă coborâm spre marea verde a dealurilor domoale dinspre răsărit, cutreierând satele risipite prin culoarul Rucăr-Bran, un paradis bucolic prins în strânsoarea munților…
Atracții și Experiențe
Locuri de Văzut și Lucruri de Făcut în Piatra Craiului
Traseul de Creastă
Considerat unul dintre cele mai dificile și periculoase, dar și spectaculoase trasee de creastă din Carpații Românești, acesta parcurge aproape integral culme îngustă și abruptă a masivului Piatra Craiului, trecând peste cele mai înalte vârfuri. traseul este marcat cu punct roșu, are o lungime totală de aproximativ 10 kilometri și o diferență de nivel pozitivă de peste 900 de metri. Pe lângă lungimea apreciabilă, traseul este considerat periculos iarna și pe vreme rea, cu porțiuni expuse și alunecoase. Pentru parcurgerea integrală, chiar și drumeții experimentați au nevoie de 10 ore, iar de-a lungul său nu există surse de apă. Marea majoritate a traseului urmează creasta stâncoasă, între șaua Crăpăturii în nord și șaua Funduri în sud, trecând peste toate vârfurile importante. Pentru a ajunge pe creastă, în Piatra Craiului sunt amenajate alte 30 de trasee, marea majoritate lungi și dificile.
Drumeții din Măgura și Peștera
O parte dintre traseele ce urcă spre creasta Pietrei Craiului încep din satele aflate în partea de răsărit a culmii, respectiv Măgura, Peștera și Șirnea. Cel mai accesibil este considerat traseul din șaua Joaca și șaua Vlădușca (La Table), unde se unesc majoritatea traseelor ce pornesc din Măgura și Peștera (triunghi galben, cruce roșie, bandă roșie, triunghi roșu, cruce albastră, bandă albastră). Majoritatea dintre acestea necesită aproximativ 2-3 ore destul de ușoare până în punctul La Table. De aici, traseul bandă roșie începe să urce accentuat până la refugiul Grind 2, aflat la câteva sute de metri sub vârful La Om (2238 metri). Cu toate acestea, restul drumeției până sus este mult mai abrupt și dificil, cu porțiuni dificile peste grohotiș sau ruperi de pantă. În total, din sat și în pe această este nevoie de 4-6 ore, iar diferența de nivel este de peste 1.000 de metri. Alte variante mai puțin frecventate și mai dificile urcă spre vârful Pietricica din cheile Dâmbovicioarei, spre șaua Funduri de la stâna Grind sau spre vârful Ascuțit de la cabana Curmătura.
Drumeții din Zărnești și Plaiul Foii
Câteva dintre cele mai populare trasee din Piatra Craiului pornesc din Zărnești, urmând mai întâi drumul spre Prăpăstiile Zărneștiului. Din punctul Fântâna lui Botorog, pornește un traseu accesibil (bandă galbenă) spre cabana Curmătura, trecând prin poiana Zănoaga și având opțiunea de a urca pe culmea Piatra Mică. Tot la cabană urcă și alte trasee ce încep câțiva kilometri mai sus prin Prăpăstiile Zărneștilor. De la cabana Curmătura, câteva trasee continuă spre șaua Crăpăturii și vârful Turnu (punct roșu) sau spre șaua Padinei Închise (bandă albastră – poteca Lehmann), ambele trasee fiind dificile și periculoase. Din Zărnești mai există câteva trasee ce urcă pe valea Crăpăturii până în șaua Crăpăturii (bandă galbenă), unul prin Padina Hotarului spre vârful Turnu (cruce albastră) sau prin șaua Chiliilor spre vârful Turnu. Urmând valea Bârsei spre vest se poate ajunge în Plaiul Foii, o zonă de agrement superbă de unde se pot începe mai multe trasee spre creasta vestică. Două trasee (triunghi galben și triunghi roșu) urcă spre vârfurile Padina Popii și Ascuțit. Un alt traseu popular (bandă roșie) urcă spre șaua Grindului pe la refugiul Șpirlea și prin zona foarte abruptă cunoscută ca „La Lanțuri” sau „Drumul lui Deubel”.
Drumeții din Valea Dâmboviței
Urmând drumul ce urcă pe valea Dâmboviței din satul Podu Dâmboviței se poate ajunge la hidrocentrala Clăbucet, de un încep câteva trasee spre creasta Pietrei Craiului. Cele mai cunoscute trec pe la cabanele Garofița Pietrei Craiului (cruce galbenă) și Dragoș Bejan (triunghi roșu), ambele ajungând pe o potecă ce urmează un brâu aflat la câteva sute de metri de creastă. De-a lungul acesteia pot fi admirate câteva atracții spectaculoase (Cerdacul Stanciului, La Zăplaz, Marele Grohotiș) și se poate urca mai sus pe câteva trasee dificile sau se poate continua spre Plaiul Foii.
Prăpăstiile Zărneștiului
Una dintre cele mai spectaculoase și sălbatice destinații din Piatra Craiului se desfășoare la poalele acestora, în partea de est. Accesibile atât din Zărnești, cât și din satul Măgura, Prăpăstiile Zărneștilor reprezintă o înlănțuie impresionantă de chei ce -sau forma în calcarele preponderente în acești munți. Deși lungime oficială este de aproximativ 4 kilometri, valea îngustă se prelungește și în afara ariei naturale protejate. Cheile s-au format în decursul a milioane de ani prin erodarea realizată de un râu subteran, al cărui plafon s-a surpat. Având numeroase caracteristici impresionante, inclusiv pereți verticali înalți de 100-200 de metri și cu alcătuire inedită din calcare stratificate, dar și o biodiversitate deosebită cu specii rare sau endemice, Prăpăstiile Zărneștilor reprezintă un areal natural impresionant. De-a lungul cheilor se pot admira numeroase peșteri, stânci ascuțite, locuri în care râul dispare sub stânci și alte fenomene uimitoare. Există un traseu accesibil ce explorează valea îngustă până spre satele Măgura și Peștera, de aici începând și câteva dintre drumețiile ce urcă spre creasta Pietrei Craiului.
Parcul Național PIatra Craiului
Cuprinzând atât masivul calcaros Piatra Craiului, cât și suprafețe întinse din culoarele limitrofe Rucăr-Bran și Rucăr-Zărnești, parcul național are o suprafață totală de aproape 150 kilometri pătrați, împărțiți aproape egal între județele Brașov și Argeș. Creasta efectivă a Pietrei Craiului este împărțită în trei unități principale, respectiv Piatra Mică, Piatra Mare și Pietricica de la nord la sud. Are o lungime totală de aproximativ 25 de kilometri, iar în cea mai înaltă porțiune a sa depășește 2.000 de metri altitudine pe o distanță de 8 kilometri. Înălțimea maximă a masivului este de 2238 metri în vârful La Om (Piscul Baciului), fiind astfel cea mai mare și mai lungă creastă calcaroasă din România. Spre est și spre vest, aceasta este mărginită de suprafețe de nivelare cu diferențe de nivel de 1.0o0-1.300 de metri, precum și câteva forme de relief mai restrânse. Parcul național cuprinde o zonă de protecție strictă cu o suprafață de aproape 6300 hectare, precum și o zonă de protecție integrală de 104 hectare. În cadrul parcului național sunt protejate o multitudine de peisaje spectaculoase și habitate specifice, la care se adaugă biodiversitatea extraordinară. Pe lângă traseul uimitor de creastă și celelalte aproximativ 40 de trasee de drumeție din parcul național, aici mai pot fi admirate o mulțime de locuri fascinante, cele mai importante fiind Prăpăstiile Zărneștilor, Cerdacul Stanciului, Zăplazul, Marele Grohotiș, Cheile și Peștera Dâmbovicioarei, Cheile Dâmboviței, Avenul de sub Colții Grindului și altele.
Biodiversitate
Caracteristicile deosebite ale acestui masiv muntos determină și diversitatea deosebită a speciilor de plante și animale, aproape toate speciile montane specifice Carpaților găsind în parcul național condiții optime de existență. Aici au fost identificate aproximativ 1.200 de specii de plante, mai mult de 30% din totalul existent în România. Dintre acestea, în jur de 180 de specii sunt endemice, rare sau vulnerabile, cele mai cunoscute fiind garofița Pietrei Craiului (plantă endemică), tisa, sângele voinicului, macul galben, angelica, floarea de colț, gladiola sălbatică, iedera albă, argințica și altele. Un alt aspect interesant este numărul mare de specii de orhidee (41) descoperite în interiorul parcului național. La fel de bogată și diversă este fauna de aici, începând cu nenumăratele specii de nevertebrate, 91 fiind descoperite aici și 35 fiind endemice. De asemenea, în parcul național Piatra Craiului există peste 200 de specii de fluturi, unele fiind prezente doar aici sau fiind foarte rare. La acestea se adaugă 112 specii de păsări, 21 de specii de lilieci, dar și numeroase specii de mamifere. Dintre acestea, se remarcă populația bogată de carnivore mari (urs brun, lup, râs), dar și căpriorul, cerbul comun sau capra neagră, cu peste 200 de exemplare ce trăiesc în zonele stâncoase de pe culme.
Alte Descoperiri Interesante
Locuri și activități mai puțin cunoscute în Piatra Craiului
Colțul Chiliilor
Conform legendelor, istoria acestui loc începe din perioada medievală, când numeroasele atacuri și invazii au determinat locuitorii din zona Zărneștiului să se adăpostească în munți, unde au creat un loc e rugăciune într-o peșteră. Situat în partea nordică a masivului, la câțiva kilometri de oraș, actualul schit Colțul Chillilor cuprinde acum o bisericuță de lemn, câteva chilii și alte clădiri, iar accesul este ușurat de un drum local. Ceva mai sus poate fi descoperită și peștera veche cu altarul dedicat Sfintei Parascheva.
Cerdacul Stanciului
Una dintre cele mai interesante formațiuni geologice din Piatra Craiului, este amplasat în partea de vest a crestei calcaroase, la câteva sute de metri de culme (1720 metri altitudine). Creat în urma prăbușirii tavanului unei vechi peșteri, Cerdacul Stanciului reprezintă cea mai mare arcadă naturală din acest masiv, cu o deschidere de 9 pe 12 metri. Acesta poate fi admirat urmând un traseu de drumeție ce începe din valea Dâmboviței (hidrocentrala Clăbucet).
La Zăplaz
O altă formațiune stâncoasă superbă de pe versantul vestic al Pietrei Craiului, aceasta poate fi admirată de lungul traseelor ce încep din valea Dâmboviței sau Plaiul Foii și urcă spre creastă, aflându-se sub vârful La Om. La fel ca Cerdacul Stanciului, Zăplazul s-a format în urma prăbușirii unei vechi peșteri, rezultând un ansamblu uimitor de patru arcade naturale, cea mai mare având un diametru de 4 metri.
Avenul din Grind
Cunoscut și ca Avenul de sub Colții Grindului, acesta este cea mai adâncă peșteră cunoscută din România. Are o adâncime de -769 metri și este amplasat în partea de a masivului Piatra Craiului, la altitudinea de 1922 metri. Încă neexplorat complet, acesta se prezintă sub forma unui șir de puțuri verticale, legate prin pasaje.
Cabane și Refugii
În arealul masivului Piatra Craiului există câteva cabane destinate drumeților ce doresc să petreacă mai multe zile în sălbăticia acestor munți magici, dar și câteva refugii turistice amplasate în locuri mai izolate ce pot fi folosite în caz de nevoie. Cea mai cunoscută destinație este probabil Cabana Curmătura, situată în partea nordică a masivului, la capătul unor trasee ce încep din Zărnești și Prăpăstiile Zărneștiului. Aceasta se află la o altitudine de aproape 1.500 de metri și are 55 de locuri în camere, dar și câteva locuri de campare. În partea de sud-vest a crestei se găsește Cabana Garofița Pietrei Craiului, având 25 de locuri și fiind situată la altitudinea de 1.100 metri. În apropiere se află și o altă cabană, cunoscută ca Valea lui Ivan sau Dragoș Băjan, însă are regim de pensiune și este nevoie de rezervare. Pe lângă acestea mai există numeroase unități de cazare în toate localitățile din jur, cât și câteva pensiuni sau cabane în apropiere de traseele turistice (Brusturet, Pietricica, Casa Folea, Gura Râului, Plaiul Foii). În Piatra Craiului există mai multe refugii turistice, majoritatea fiind în stare acceptabilă. Acestea includ refugiile de pe creastă, Vârful Ascuțit, Șaua Grind și Funduri, dar și cele aflate de-a lungul unor trasee, respectiv refugiile Diana, Speranțelor, Grind și Șpirlea.
Escaladă în Piatra Craiului
Unele dintre cele mai bune și mai populare trasee de escaladă din țară se află în Piatra Craiului, iar pasionații acestei activități au la dispoziție mai multe areale și sute de rute cunoscute. Printre cele mai antrenante destinații de escaladă din Piatra Craiului se numără Prăpăstiile Zărneștilor, Valea Dâmbovicioarei, Colțul Chiliilor, Padina lui Călineț, Valea Ciorânga, Padina Popii sau Poiana Închisă.
Plaiul Foii
Amplasată la câțiva kilometri vest de orașul Zărnești, această zonă turistică de agrement oferă numeroase unități de cazare și opțiuni pentru activități diverse, inclusiv pornirea pe mai multe trasee de drumeție ce urcă spre creasta Pietrei Craiului. Pe lângă acestea, oferă și o panoramă unică și spectaculoasă asupra masivului impunător ce se ridică spre răsărit.
Recomandări Cazare
Cele mai bune unități de cazare în Piatra Craiului
Rating 9.6 din 97 recenzii!
O pensiune superbă amplasată pe drumul din Zărnești spre Plaiul Foii, oferă camere cu ambianță rusticp, lounge, terasă cu grădină extinsă și vedere la munte!
Str. Pleasa, nr. 104, Plaiul Foii
Rating 9.2 din 161 recenzii!
Amplasată într-o locație superbă din satul Peștera, cu vedere la munte și acces la trasee de drumeție, pensiunea apreciată oferă restaurant, saună și parcare!
Satul Peștera, 125C
Rating 9.6 din 106 recenzii!
Situată chiar la intrarea în parcul național din Zărnești, această pensiune oferă cazare în camere standard cu toate dotările și un restaurant!
Strada Râului, nr. 93, Zărnești