18
Munții
Făgăraș
Piscuri semețe răsar deasupra norilor și se pierd în depărtările difuze, tăinuind comorile incredibile ale unui tărâm sălbatic, unde urșii și zimbrii cutreieră în voie pădurile și văile prăpăstioase, iar lacurile de smarald strălucesc de pe creasta nesfârșită din inima Carpaților!
Fie că întâlnim zidul imens ce închide podișul Transilvaniei spre sud sau urcăm spre înălțimi de-a lungul Transfăgărășanului sau a potecilor uimitoare, mereu privim fermecați înălțimile ademenitoare ale crestei zimțate ce se înalță spre nori. Drumeți cu experiență sau simpli iubitori ai muntelui și naturii sunt la fel de fascinați în fața acestei viziuni mărețe de fiecare dată când pășesc pe meleagurile Făgărașului. Fie că urcăm pe văile adânci de-a lungul pâraielor tumultoase sau cucerim stâncile abrupte printre prăpăstii amețitoare, acești munți au o atracție aparte ce ne cheamă mereu înapoi. În imensitatea lor sălbatică și la umbra piscurilor semețe întâlnim locuri de o frumusețe primordială și avem parte de trăiri unice și intense. Alintați adesea ca ”Alpii Transilvaniei” sau ”Acoperișul României”, acești munți spectaculoși reprezintă o adevărată coloană vertebrală a Carpaților.
Munții Făgăraș sunt cei mai înalți din România, fiind amplasați în centrul țării, între Podișul Transilvaniei la nord (Țara Făgărașului), o serie de mici depresiuni ale Subcarpaților Getici spre sud, valea Oltului la vest și valea Dâmboviței spre est. Având nu mai puțin de 8 vârfuri ce depășesc 2.500 de metri și aproximativ 200 de vârfuri de peste 2.300 de metri, sunt cei mai înalți și impunători din România, fiind caracterizați printr-o creastă principală abruptă ce se desfășoară pe aproximativ 70 kilometri de la vest la est. Din aceasta pornesc alte culmi secundare, mai scurte și abrupte spre nord, respectiv mai lungi și mai domoale spre sud. De-a lungul suprafeței sale apreciabile, Făgărașul cuprinde primele trei vârfuri ca înălțime din țară, creste și abrupturi stâncoase, lacuri glaciare, văi sălbatice, păduri virgine, animale și plante rare, stâne izolate și o mulțime de trasee de drumeție spectaculoase.
Considerați de cercetători ca cel mai important ecosistem montan din Europa, munții Făgăraș sunt caracterizați de o biodiversitate uimitoare, cu un număr mare de specii vegetale și animale, inclusiv multe rare și valoroase. Munții Făgăraș cuprind cea mai mare suprafață continuă de habitat alpin din România, precum și suprafețe extinse de păduri (peste 70%), inclusiv cea mai mare suprafață de păduri virgine și cvasivirgine din Europa. Biodiversitatea destinației este cu adevărat incredibilă, existând nu mai puțin de 27 habitate diferite, cu un număr mare de mamifere, inclusiv urși, lupi, vulpi, râși, capre negre, căprioare și chiar zimbri, precum și o varietate vegetală extremă, cu 66 specii de plante endemice. Cu toate acestea, doar mici porțiuni din acești munți constituie arii naturale protejate, existând proiecte pentru crearea aici a unui parc național ce ar putea deveni cel mai extins și sălbatic din toată Europa.
Frumusețea și unicitatea pădurilor virgine provine din caracterul lor sălbatic, natura creând de-a lungul secolelor interacțiuni strânse între varietatea de specii vegetale și animale. Un astfel de exemplu sunt Codrii Seculari Șinca, acoperind o suprafață de 300 hectare din estul munților Făgăraș și fiind incluși în situl UNESCO “Păduri seculare și virgine de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei”.
Peste 2.400 de kilometri pătrați din acești munți sunt incluși în două situri Natura 2000 (Munții Făgăraș și Piemontul Făgăraș). De asemenea, cea mai impresionantă regiune este cuprinsă în Rezervația Naturală Golul Alpin Făgăraș, ce se întinde în principal de-a lungul părții de vest a crestei nordice, între vârfurile Podragu și Suru, având o suprafață de aproximativ 70 de kilometri pătrați. Aici se regăsesc cele mai importante și spectaculoase forme de relief glaciar din acești munți, inclusiv lacuri glaciare splendide. Rezervația Naturală Golul Alpin Moldoveanu – Capra protejează peisajele spectaculoase pe partea sudică a crestei principale estice. Pe lângă acestea, în Munții Făgăraș mai există câteva arii naturale protejate mai mici, cum ar fi Golul Alpin Valea Rea – Zârna, Calcarele de la Turnu Roșu, Arpășel sau Codrul Secular Șinca (patrimoniu UNESCO).
Caută Cazare în Munții Făgăraș cu Booking.com!
Cel mai facilă cale de a ajunge în Făgăraș este drumul montan Transfăgărășan (DN7C), ce trece peste creasta înaltă din partea centrală a acestui masiv, având posibilitatea de a cuceri creasta mult mai ușor. De asemenea, mai putem urma și drumurile locale ce urcă pe unele văi mai accesibile, în special din partea de nord. Cu toate acestea, pentru o experiență autentică, trebuie să cutreierăm Făgărașul de-a lungul zecilor de trasee de drumeție ce brăzdează văile și culmile. Unul dintre cele mai spectaculoase și incitante trasee de drumeție din Carpați este Traseul de Creastă al Făgărașului, ce trece peste cele mai înalte vârfuri din acest masiv, pe o lungime totală de aproximativ 70 kilometri. De-a lungul său, avem ocazia de a admira peisaje impresionante și de a experimenta emoții puternice, având și porțiuni provocatoare, ce trec peste creste înguste și expuse.
Pornind dinspre vest, începem drumeția din localitatea Turnu Roșu, urcând spre Vârful Suru și mai departe spre Vârful Scara (2.306 metri), trecând pe lângă Lacul Avrig, unul dintre zecile de lacuri glaciare superbe ale Făgărașului. Mai departe, după Vârful Șerbota (2.336 metri), începe porțiunea Custura Sărății, cu o lungime de 1 kilometru și având renumele de cea mai dificilă porțiune aeriană din țară. După ce cucerim înălțimile amețitoare sau ocolim acest sector pe o potecă alternativă, trecem de stânca Acul Cleopatrei și urcăm pe Vârful Negoiu (2.535 metri), al doilea ca înălțime din România. Traseul continuă spre vest prin Strunga Doamnei și Portița Călțunului, trecând pe lângă Lacul Călțun, unul dintre cele mai frumoase din Făgăraș, apoi trecem prin Șaua Laița, Șaua Lăițel și Custura Paltinului, ajungând la Fereastra Bâlei, deasupra tunelului prin care trece Transfăgărășanul.
De aici și din Șaua Capra avem ocazia de a admira priveliștea impresionantă a drumului spre nord, precum și a Lacului Capra spre sud, traseul trecând pe lângă acesta în continuare. Opțional, putem urca până pe vârful Vânătarea lui Buteanu (2.507 metri) pentru o panoramă uimitoare a văilor și piscurilor înconjurătoare, inclusiv a crestei superbe Arpășel – Vârtopel. Înapoi pe traseul principal, ajungem după o lungă drumeție la Fereastra Zmeilor, o arcadă naturală interesantă, urmată de zona denumită “La Trei Pași de Moarte”, care deși este dificilă, nu este atât de periculoasă pe cât ar sugera numele. După vârfurile Arpașu Mic și Arpașu Mare (2.468 metri), trecem pe lângă Lacul Podu Giurgiului și continuăm spre Șaua Podragului, de unde putem coborî până la Lacul Podragu și celelalte lacuri mai mici din apropiere, situate într-o vale glaciară superbă.
Urmează o porțiune lungă de creastă, de-a lungul căreia trecem prin mai multe șei cu priveliști captivante, ajungând într-un final la poalele vârfului Viștea Mare (2.527 metri) de unde putem ajunge și pe acoperișul României, Vârful Moldoveanu (2.544 metri), cel mai înalt din țară. Cele două sunt legate printr-o porțiune de creastă aeriană destul de expusă, cunoscută drept Spintecătura Viștei. Cu toate acestea, sute de călători de toate vârstele ajung pe Moldoveanu în fiecare zi a sezonului cald, majoritatea urcând dinspre sud pe Valea Rea, pe traseul ce începe la Stâna lui Burnei și trece pe lângă Iezerul Moldoveanu (Triunghiular). La întoarcere, mulți aleg să realizeze un circuit, trecând peste vârful Roșu și pe lângă lacuri splendide din căldarea Galbena.
Lăsând în urmă impresiile memorabile de pe aceste piscuri legendare, începem porțiunea estică a traseului, ceva mai lipsită de porțiuni periculoase, admirând pe drum Iezerul Moldoveanului din Portița Viștei. Continuăm prin ferestrele Ursului, Viștișoarei și Răcorelelor spre Vârful Slănina și Fereastra Mare a Sâmbetei (2.188 metri), unde ajunge unul dintre cele mai populare trasee ce urcă dinspre nord pe Valea Sâmbetei. Traseul de creastă continuă spre est pe lângă Vârful lui Mogoș și Vârful Urlea (2.473 metri), apoi spre sud prin Portița Lacului spre vârfurile Iezerului și La Fundu Bândei, de unde putem admira Lacul Urlea, Lacul Bândea, precum și numeroasele lacuri splendide din căldarea Hârtoapele Leaotei. După ce trecem de Vârful Leaota, admirăm Lacul Zârna, un fermecător monument al naturii protejat.
De aici, poteca începe să coboare domol, trecând pe lângă Vârful Berevoescu Mare și ieșind din golul alpin al Făgărașului după vârful Comisu, pe la nord de Lacul de Acumulare Pecineagu, amplasat pe râul Dâmbovița. De-a lungul acestui traseu solicitant ce necesită un minim de 4-7 zile, există mai multe refugii montane, precum și câteva cabane situate în apropierea crestei. Crestele înalte ale Făgărașului sunt acoperite de zăpadă uneori și nouă luni pe an, multe trasee de aici fiind închise sau nerecomandate în acest caz. Pe lângă de traseul principal de creastă, Munții Făgăraș mai oferă peste 50 de alte trasee de drumeție și poteci turistice, majoritatea urcând spre creastă, în timp ce altele reprezintă variante ale acestora, ce permit vizitarea altor locuri uimitoare.
În partea nordică, diferența de nivel este impresionantă (până la 2.000 de metri în doar 8-10 kilometri), iar văile sunt deosebit de spectaculoase. De-a lungul acestora urcă de obicei și traseele de drumeție spre culmea înaltă a Făgărașului, cele mai interesante fiind pe văile Sâmbăta, Viștea Mare, Bâlea sau Porumbacu. De-a lungul acestor călătorii spre vârfuri și culmi avem șansa de a descoperi nenumărate locuri impresionante, cum ar fi Cascada Șerbota, Cascada Sărății, Lacul Doamnei, Lacul Podragu, Lacul Viștișoara, Cascada Regina Sâmbetei și altele. Dinspre sud, există mai puține trasee, în principal din cauza lungimii mari a culmilor și văilor. Câteva trasee încep din zona Piscu Negru de pe Transfăgărășan, urcând spre Lacul Călțun, Șaua Paltinu sau Fereastra Zmeilor. Altele urmează văile încântătoare ale Vâlsanului, Râul Târgului sau Valea Rea.
De-a lungul tuturor acestor aventuri prin Munții Făgăraș, avem șansa unică de a admira peisaje memorabile și sălbatice, trecând prin mai multe tipuri de ecosisteme naturale, de la pădurile foioase spre pădurile de conifere și mai departe prin pajiștile alpine și pe înălțimile golului alpin, unde întâlnim crestele stâncoase abrupte și lacurile glaciare specifice Făgărașului. În funcție de anotimp, în acești munți putem admira între 30 și 70 de lacuri glaciare, unele fiind temporare. Pe lângă lacul Bâlea, cele mai importante și interesante sunt lacurile Capra (2.230 metri altitudine), Urlea (suprafață peste 2 hectare), Podragu Mare (adâncime 15 metri), Călțun (adâncime 12 metri), Avrig (aproape 1,5 hectare) Galbena (cel mai mare de pe versantul sudic), Buda, Doamnei, Podu Giurgiului, Iezerul Moldoveanu, Gălășescu, Roșu, Jgheburoasa sau Zârna. Istoviți după atâtea drumeții încântătoare prin văi și peste culmi, coborâm spre tărâmul mai lin de la poalele munților, unde Țara Făgărașului ne așteaptă cu al său tezaur neprețuit de monumente, peisaje și povești…
Atracții și Experiențe
Locuri de Văzut și Lucruri de Făcut în Munții Făgăraș
Munții Făgăraș
Cuprinși între Defileul Oltului la vest, depresiunea Făgărașului la nord, câteva văi ce îi despart de Piatra Craiului la est și o serie de depresiuni submontane spre sud, Munții Făgărașului sunt cei mai masivi și impresionanți din Carpații Românești, reunind 4 dintre primele 5 și vârfuri montane din România. De asemenea, aici se regăsesc peste 150 de vârfuri ce depășesc 2300 metri altitudine, dispuse în majoritate de-a lungul crestei principale, ce se întinde pe aproximativ 70 kilometri de la est la vest. De-a lungul acesteia, cele mai importante vârfuri includ Moldoveanu (2544 metri), Negoiu (2535 metri), Viștea Mare (2527 metri), Lespezi (2522 metri), Cornul Călțunului (2510 metri), Vânătarea lui Buteanu (2507 metri), Hârtopul Darei (2506 metri), Dara (2501 metri), Scărișoara Mare, Mușetescu, Capra, Podragu, Mircii, Arpașul Mare, Mușeteica, Ucea Mare, Ciortea și altele. Din culmea principală pornesc altele secundare, scurte și foarte abrupte spre nord, mai lungi și mai domoale spre sud, lățimea medie a munților Făgăraș fiind de 40-45 kilometri. În partea nordică, diferența de nivel este impresionantă (până la 2000 metri în doar 8-10 kilometri), iar văile sunt deosebit de spectaculoase. De-a lungul acestora urcă de obicei și traseele de drumeție spre culmea înaltă a Făgărașului, cele mai interesante fiind pe văile Sâmbăta, Viștea Mare, Bâlea sau Porumbacu. Făgărașul cuprinde cele mai înalte piscuri din țară, creste și abrupturi stâncoase, lacuri glaciare, văi sălbatice, cascade spectaculoase, păduri virgine, animale și plante rare, stâne izolate și o mulțime de trasee de drumeție spectaculoase.
Transfăgărășanul
Drumul montan Transfăgărășan face parte din drumul național 7C, ce unește localitățile Bascov din județul Argeș (A1) și Cârțișoara din județul Sibiu (DN1), trecând prin orașul Curtea de Argeș. Cea mai spectaculoasă parte a acestuia străbate culmile Carpaților pe o lungime de aproximativ 70 kilometri, unind regiunile istorice Muntenia și Transilvania. Drumul a fost construit între anii 1970 și 1974 la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu, fiind un proiect strategic ce a necesitat un buget uriaș și multe vieți pierdute. Inițial, s-a vehiculat chiar ideea realizării unui tunel cu o lungime de aproximativ 7 kilometri, care să străpungă toată creasta înaltă a Făgărașului. În final, soluția mai practică a fost tunelul de mare înălțime Capra-Bâlea (887 metri lungime – cel mai lung tunel din țară în 2024), ce trece pe sub creasta dintre vârfurile Iezerul Caprei și Paltinu. Pe parcursul lucrărilor, proiectul a fost schimbat de mai multe ori, ajungându-se în final la șoseaua națională de astăzi. Este al doilea drum ca înălțime atinsă din România, ajungând la 2.042 metri în apropierea tunelului ce străpunge culmea principală a munților Făgăraș. De-a lungul traseului său, acest drum străbate peisaje spectaculoase și trece pe lângă câteva atracții impresionante cum ar fi cetatea Poenari, lacul și barajul Vidraru, tunelul Capra-Bâlea, lacul Bâlea, cascada Bâlea și altele. Drumul este deschis de obicei între 1 iulie și 1 noiembrie (uneori perioada este extinsă în funcție de condiții – topirea zăpezii, avalanșe, căderi de pietre), iar în timpul nopții, circulația este închisă pe sectorul cel mai înalt al drumului (cabana Capra – cascada Bâlea).
Traseul de Creastă al Făgărașului
Unul dintre cele mai spectaculoase și incitante trasee de drumeție din Carpați este Traseul de Creastă al Făgărașului, ce trece peste cele mai înalte vârfuri din acest masiv, pe o lungime totală de aproximativ 70 kilometri. De-a lungul său, călătorii au ocazia de a admira peisaje impresionante și de a experimenta emoții puternice, având și porțiuni provocatoare, ce trec peste creste înguste și expuse. Pornind dinspre vest, traseul începe din localitatea Turnu Roșu, urcând spre Vârful Suru și mai departe spre Vârful Scara (2.306 metri), trecând pe lângă Lacul Avrig. Mai departe, după Vârful Șerbota (2.336 metri), începe porțiunea Custura Sărății, cu o lungime de 1 kilometru și având renumele de cea mai dificilă porțiune aeriană din țară. Acest sector se poate ocoli pe o potecă alternativă, iar traseul trece apoi de stânca Acul Cleopatrei și urcă rapid pe Vârful Negoiu (2.535 metri), al doilea ca înălțime din România.
Traseul de creastă continuă spre vest prin Strunga Doamnei și Portița Călțunului, trecând pe lângă Lacul Călțun, unul dintre cele mai frumoase din Făgăraș, apoi trece prin Șaua Laița, Șaua Lăițel și Custura Paltinului, ajungând la Fereastra Bâlei, deasupra tunelului prin care trece Transfăgărășanul. De la Lacul Capra, urmează o secțiune lungă până la Fereastra Zmeilor, o arcadă naturală interesantă, urmată de zona denumită “La Trei Pași de Moarte”, care deși este dificilă, nu este atât de periculoasă pe cât ar sugera numele. După vârfurile Arpașu Mic și Arpașu Mare (2.468 metri), traseul trece pe lângă Lacul Podu Giurgiului și continuă spre Șaua Podragului, de unde se poate coborî până la Lacul Podragu și celelalte lacuri mai mici din apropiere, situate într-o vale glaciară superbă.
Urmează o porțiune lungă de creastă, de-a lungul căreia se trece prin mai multe șei cu priveliști impresionante, ajungând într-un final la poalele vârfului Viștea Mare (2.527 metri) de unde se poate urca și pe acoperișul României, vârful Moldoveanu (2.544 metri). Cele două sunt legate printr-o porțiune de creastă aeriană destul de expusă, cunoscută drept Spintecătura Viștei. De aici începe porțiunea estică a traseului, ceva mai lipsită de porțiuni periculoase. Se continuă prin Portița Viștei, Fereastra Ursului, Fereastra Viștișoarei și Fereastra Răcorelelor spre Vârful Slănina și Fereastra Mare a Sâmbetei (2.188 metri).
Traseul de creastă continuă spre est pe lângă Vârful lui Mogoș și Vârful Urlea (2.473 metri), apoi spre sud prin Portița Lacului spre vârfurile Iezerului și La Fundu Bândei, de unde se pot admira lacurile Urlea, Bândea și altele. Dincolo de vârful Leaota, se poate observa și fermecătorul Lac Zârna, monument al naturii și arie protejată. De aici, traseul începe să coboare domol, trecând pe lângă Vârful Berevoescu Mare și ieșind din golul alpin al Făgărașului după Vârful Comisu, pe la nord de Lacul de Acumulare Pecineagu, amplasat pe râul Dâmbovița. De-a lungul acestui traseu solicitant ce necesită un minim de 4-7 zile, există mai multe refugii montane, precum și câteva cabane situate în apropierea crestei. Crestele înalte ale Făgărașului sunt acoperite de zăpadă uneori și nouă luni pe an, multe trasee de aici fiind închise sau nerecomandate în acest caz.
Trasee spre Vârful Moldoveanu
Cel mai înalt vârf din România se înalță la 2544 metri și poartă supranumele de Acoperișul României. Este amplasat în partea central-estică a munților Făgăraș, fiind înconjurat de alte vârfuri înalte, cel mai impunător fiind Viștea Mare – 2527 meri, de care este legat printr-o șa scurtă și abruptă. Până prin anul 1918, vârful Negoiu era considerat cel mai înalt din țară, însă măsurătorile l-au detronat ulterior în favoarea Moldoveanului. Există mai multe trasee de drumeție ce permit cucerirea acestuia, cel mai accesibil fiind considerat cel ce urcă prin Valea Rea spre Portița Viștei. Alte trasee mai dificile urmează creasta principală de la lacul Bâlea, valea Viștea Mare din orașul Victoria sau valea Vâlsanului din partea de sud. În egală măsură adorat de aventurierii pasionați și de turiștii ocazionali, cel mai înalt vârf al României nu este atât de ușor de cucerit, aruncând câteva obstacole de-a lungul drumului.
Călătoria spre vârful Moldoveanu (2544 metri) începe cu mult înainte de a începe drumeția propriu-zisă, chiar de la prima scânteie ce se aprinde în mintea și inima noastră, visând despre cucerirea simbolului legendar al Carpaților Românești. Mulți își propun să ajungă aici măcar o dată în viață și tot mai mulți chiar reușesc. Aceasta urmează Valea Rea pe un drum forestier până în locul cunoscut ca Stâna lui Burnei, după care urcă susținut spre înălțimi. Nu este nicidecum un traseu ușor, fiind nevoie de cel puțin 4 ore de urcuș continuu și o diferență de altitudine de peste 1000 metri, după care urmează o coborâre la fel de anevoioasă. Partea “ușoară și rapidă” ține mai degrabă de drumul forestier ce permite accesul cu mașina până în inima munților, însă chiar și acest sector este o aventură în sine. Drumul ce urmează Valea Rea nu este nici prea rău, nici prea solicitant pentru majoritatea mașinilor, însă este agonizant de lung. Începând din satul Slatina (comuna Nucșoara), acesta are cam 35 kilometri și necesită aproximativ două ore de mers anevoios.
Trasee spre Vârful Negoiu
Mult timp, Negoiu era cunoscut sub alt nume și considerat cel mai înalt vârf din România. Deși depășit ulterior de Moldoveanu, își păstrează trăsăturile definitorii, fiind din unele puncte de vedere, mai greu de cucerit. Vizibil din depărtări dar la rândul său înconjurat de alte vârfuri înalte și impunătoare, oferă celor ce ajung pe el o panoramă spectaculoasă a crestelor și văilor înconjurătoare. Este recunoscut de asemenea pentru instabilitatea atmosferică ce caracterizează această zonă a Făgărașului, fiind adesea ascuns în nori. Există mai multe trasee de drumeție ce permit călătorilor să urce pe această piramidă stâncoasă, toate fiind destul de solicitante și pe alocuri periculoase. Cel mai accesibil dintre acestea pornește de la Cabana Negoiu pe Cărarea Zmeilor, trece prin Căldarea Sărății, pe lângă Piatra Prânzului și urcă spre Șaua Cleopatrei (triunghi albastru), apoi continuă pe creastă spre vârful Negoiu (bandă roșie). Cel mai dificil traseu urcă de la Cabana Negoiu spre vârful Șerbota (bandă albastră) și apoi pe creastă spre Negoiu (bandă roșie), trecând prin Custura Sărății, o zonă de creastă îngustă și expusă, considerată cea mai grea secțiune din Munții Făgăraș. A treia variantă este mai lungă, pornind de la Lacul Bâlea și continuând pe traseul de creastă peste vârfurile Laița și Lăițel, pe lângă vârful Lespezi și Lacul Călțun, însă și acesta are porțiuni mai solicitante spre final. În apropiere de vârful Negoiu pot fi admirate fermecătorul lac glaciar Călțun și câteva cascade tumultoase (Șerbota, Negoiu).
Alte Trasee de Drumeție
Pe lângă de traseul principal de creastă, Munții Făgăraș mai oferă peste 50 de alte trasee de drumeție și poteci turistice, majoritatea urcând spre creastă, în timp ce altele reprezintă variante ale acestuia, ce permit vizitarea altor locuri uimitoare. Multe itinerarii populare urcă dinspre nord pe văile Porumbacu, Podragu, Viștea Mare sau Sâmbăta, oferind șansa de a descoperi câteva atracții interesante, cum ar fi Cascada Șerbota, Cascada Sărății, Lacul Doamnei, Lacul Podragu, Lacul Viștișoara, Cascada Regina Sâmbetei și altele. Alte trasee, de obicei mai lungi și mai puțin tranzitate, urcă pe văile din partea de sud a masivului. Printre cele mai populare și interesante trasee de drumeție se numără traseul din Slatine pe Valea Rea spre vârful Moldoveanu, traseul de la Mănăstirea Brâncoveanu spre Fereastra Mare a Sâmbetei, traseul de la Cabana Negoiu spre vârful Negoiu, traseul din Victoria prin valea Viștea Mare spre vârful Moldoveanu, traseul din Victoria spre lacul Podragu, traseul din Avrig spre lacul Avrig, traseul de la Piscul Negru spre vârful Lespezi și altele. Marea majoritate a traseelor din Făgăraș sunt lungi și de dificultate medie sau dificilă, multe fiind închise pe timpul iernii.
Lacuri Glaciare din Făgăraș
După crestele stâncoase uimitoare, principalele atracții naturale din munții Făgăraș sunt reprezentate de lacurile glaciare ce formează peisaje fascinante. În funcție de anotimp, în acești munți se regăsesc între 30 și 70 de lacuri glaciare, unele fiind temporare. Pe lângă lacul Bâlea, cele mai importante și interesante sunt lacurile Capra (2230 metri altitudine), Urlea (suprafață peste 2 hectare), Podragu Mare (adâncime 15 metri), Călțun (adâncime 12 metri), Avrig (aproape 1,5 hectare) Galbena (cel mai mare de pe versantul sudic), Buda, Doamnei, Podu Giurgiului, Iezerul Moldoveanu, Gălășescu, Roșu, Jgheburoasa și Zârna.
Biodiversitate Munții Făgăraș
Considerați de cercetători ca cel mai important ecosistem montan din Europa și supranumiți mai nou Yellowstone de Europa, munții Făgăraș sunt caracterizați de o biodiversitate uimitoare, cu un număr mare de specii vegetale și animale, inclusiv multe rare și valoroase. Munții Făgăraș cuprind cea mai mare suprafață continuă de habitat alpin din România, precum și suprafețe extinse de păduri (peste 70%), inclusiv zone de păduri virgine și cvasivirgine. Peste 2400 kilometri pătrați din acești munți sunt incluși în două situri Natura 2000 (Munții Făgăraș și Piemontul Făgăraș). De asemenea, partea cea mai impresionantă a acestor munți este cuprinsă în Rezervația Naturală Golul Alpin Făgăraș, ce se întinde în principal de-a lungul părții de vest a crestei nordice, între vârfurile Podragu și Suru, având o suprafață de aproximativ 70 kilometri pătrați. Aici se regăsesc cele mai importante și spectaculoase forme de relief glaciar din acești munți, inclusiv lacuri glaciare splendide.
Rezervația Naturală Golul Alpin Moldoveanu – Capra protejează peisajele spectaculoase pe partea sudică a crestei principale estice. Pe lângă acestea, în Munții Făgăraș mai există câteva arii naturale protejate mai mici, cum ar fi Golul Alpin Valea Rea – Zârna, Calcarele de la Turnu Roșu, Arpășel sau Codrul Secular Șinca (patrimoniu UNESCO). Există și proiecte de protejare a întregii suprafețe a munților Făgăraș în cadrul unui parc național ce ar putea deveni cel mai extins și sălbatic din toată Europa. Dintre speciile de animale, se remarcă cele 57 specii de mamifere (inclusiv ursul brun, râsul, lupul, vulpea, cerbul, căprioara, mistrețul, capra neagră și altele) sau cele aproximativ 130 specii de păsări, multe fiind protejate prin lege. În arealul acestor munți au fost identificate și în jur de 900 specii de plante, câteva fiind endemice pentru acești munți sau rare în lanțul carpatic. Se remarcă floarea de colț, sângele voinicului, iedera albă, bujorul de munte, zada, laricele, tisa sau zâmbrul.
Zimbri din Munții Făgăraș
Parte a unui amplu proiect de succes ce a avut ca scop reintrorucerea zimbrilor în fauna sălbatică a României, există acum câteva zeci de exemplare ce cutreieră munții Făgăraș în libertate. Cândva un simbol al Carpaților, aceste animale impresionante au dispărut acum două secole din cauza vânătorii și extinderii activității umane. După multe decenii în care puteau fi admirați doar în cadrul unor rezervații îngrădite, zimbrii au început să fie eliberați controlat și treptat în anumite zone montane izolate. După ce eliberarea unui număr mare de zimbri în munții Țarcu s-a dovedit de succes, în ultimii ani au fost eliberate mai multe grupuri în câteva areale naturale sălbatice din munții Făgăraș și împrejurimi, respectiv Lerești, Rucăr și Nucșoara. Un animal destul de pașnic ce evită contactul uman, dar și foarte benefic pentru sănătatea ecosistemelor, zimbrul poate contribui și la dezvoltarea turismului ecologic din Munții Făgăraș. Vizitatorii ar putea avea astfel oportunitatea unică de a observa aceste animale uimitoare în sălbăticie.
Cabane și Camping
Pe lângă multitudinea de pensiuni aflate la poalele munților Făgăraș, unele chiar la începutul unor trasee turistice spre culmi, există și multe cabane ce permit turiștilor cazare la altitudine mai mare. Cele mai cunoscute și aglomerate sunt cele din preajma lacului Bâlea și de-a lungul Transfăgărășanului, incluzând cabanele Bâlea Lac, Paltinu, Bâlea Cascadă, Capra, Piscul Negru, Valea cu Pești, Cumpăna și altele. Alte cabane se află de-a lungul traseelor mai importante din acești munți, cum ar fi cabanele Negoiu, Podragu, Arpaș, Bărcaciu, Turnuri, Suru, Poiana Neamțului sau Plaiul Foii. Pe lângă acestea, în zona alpină înaltă mai există și câteva refugii unde drumeții pot înnopta la nevoie (Viștea Mare, Berevoescu, Călțun, Fereastra Zmeilor, Curmătura Zârnei, Fereastra Mică, Lacul Urlea, Șaua Scării și altele), însă acestea au destul de puține locuri. În munții Făgăraș, camparea se poate realiza pentru o singură noapte oriunde în zona alpină, însă cele mai populare destinații sunt zonele lacurilor Bâlea, Capra, Călțun, Podragu, Avrig, sau în apropierea refugiilor turistice, unde se găsesc de obicei și izvoare.
Alte Descoperiri Interesante
Locuri și activități mai puțin cunoscute în Munții Făgăraș
Lacul Bâlea
Situat la o altitudine de 2034 metri, lacul glaciar Bâlea are o suprafață de aproape 5 hectare și o adâncime maximă de peste 11 metri. Lacul se află la doar câțiva pași de Transfăgărășan, iar de-a lungul timpului pe malul său au apărut câteva cabane și stația superioară a telecabinei. Considerat unul dintre cele mai frumoase lacuri montane din țară, Bâlea este înconjurat din trei părți de crestele stâncoase abrupte ale Făgărașului, iar spre nord se desfășoară valea glaciară splendidă și drumul ce o străbate. Declarat monument al naturii și arie naturală protejată, lacul este înconjurat de numeroase legende. Printre atracțiile sale se numără și hotelul de gheață ce se construiește aproape în fiecare iarnă (începând din 2006), folosind blocuri de gheață din lac.
Cascada Bâlea
Cunoscută și sub numele de Urlătoarea Bâlei, cascada Bâlea este considerată una dintre cele mai frumoase din țară, fiind și cea mai înaltă cascadă în trepte, cu o cădere totală de aproximativ 60 metri. Accesul se realizează de-a lungul unui traseu ce începe de la cabana Bâlea Cascadă, de unde pleacă și telecabina spre lacul Bâlea. Se urmează cursul râului în amonte pentru aproximativ 30-60 minute, traseul fiind destul de ușor, însă are și o porțiune mai abruptă.
Telecabina Bâlea
Deschisă încă din anul 1975, telecabina face legătura între zona Bâlea Cascadă și Bâlea Lac, pe o lungime totală de 3700 metri și o diferență de nivel de peste 800 metri. Aceasta funcționează pe tot parcursul anului, cu excepția perioadelor în care condițiile meteo sunt nefavorabile (vânt puternic, furtuni, temperaturi foarte scăzute).
Orar: 9-17 | Tarife: 80 lei/adult/sens
Valea Sâmbetei
Una dintre cele mai accesibile și încântătoare văi din munții Făgăraș se află în partea de nord-est a masivului și poate fi explorată începând din stațiunea Sâmbăta de Sus, chiar în apropierea mănăstirii Brâncoveanu. Drumul forestier însoțește valea și poate fi parcurs cu mașini echipate chiar până la cabana Valea Sâmbetei. Cu toate acestea, traseul ce urmează valea este foarte plăcut pe jos, oferind numeroase priveliști fermecătoare chiar dacă urmează drumul pentru mulți kilometri. De la cabană, există câteva trasee ce urcă spre culmile laterale, inclusiv unul ce trece pe la Chilia lui Arsenie Boca, unde merg majoritatea turiștilor. Traseul principal de drumeție continuă însă spre nord, la baza culmii principale se bifurcă și începe să urce accentuat spre Fereastra Mare a Sâmbetei (2188 metri) sau spre vârful La Cheia Bândei (2383 metri).
Iarna în Munții Făgăraș
Crestele dramatice ale Făgărașului au un farmec aparte acoperite de zăpadă, însă majoritatea traseelor de drumeție sunt închise în timpul iernii, iar cele accesibile sunt adresate doar călătorilor cu experiență montană și echipament adecvat. Cel mai ușor mod de a ajunge cât mai aproape de culmea principală este cu telecabina de la Bâlea Cascadă până în apropierea lacului Bâlea. Există și turiști ce se aventurează pentru a schia pe unele văi din Făgăraș, însă lipsa instalațiilor de transport, a pârtiilor organizate și, mai ales, pericolul permanent al avalanșelor fac această activitate foarte periculoasă. În munții Făgăraș au avut loc cele mai multe, mai importante și mai tragice avalanșe din Carpații Românești, inclusiv cea din primăvara anului 1977, când 23 de turiști și-au pierdut viața, mulți elevi ai unui liceu din Sibiu. În anumite condiții totuși, se poate schia pe văile Bâlei, Sâmbetei, Doamnei, Podragului și altele.
Recomandări Cazare
Cele mai bune unități de cazare din Munții Făgăraș
Rating 9.3 din 211 recenzii!
Amplasat lângă punctul de plecare al telecabinei Bâlea, în partea de nord a Transfăgărășanului, acesthotel apreciat oferă cazare în camere primitoare!
Transfăgărășan
Rating 9.6 din 352 recenzii!
Amplasată în stațiunea Sâmbăta de Sus, la poalele munților Făgăraș, această pensiune foarte apreciată oferă camere familiale superbe, grădină și terasă!
Sâmbăta de Sus
Rating 8.7 din 187 recenzii!
Amplasată chiar la intrarea pe Valea Rea, spre Vârful Moldoveanu, această pensiune oferă calitate la prețuri decente, având și restaurant tradițional!
Nucșoara