46
PARCUL Național
Domogled - Valea Cernei
Pierdută între munții misterioși din sud-vestul țării, seducătoarea vale a Cernei își dezvăluie frumusețea aproape ireală la fiecare pas, de la pitoreștii pini negri ce se agață precar de stâncile înalte, la miile de fluturi multicolori ce animă pajiștile și la cătunele împrăștiate peste culmile domoale ale munților din jur!
Povestea Cernei este una zbuciumată, însă atât de minunată încât cuvintele nu reușesc adesea să-i facă dreptate. Cu toate că se luptă permanent cu munții încă de la naștere, și-a găsit totuși un drum destul de lin printre ei, căutând mereu chemarea Dunării. Încleștată între culmile prăpăstioase ale munților Godeanu, Vâlcan, Mehedinți și Cernei, râul este rareori mângâiat de razele soarelui, ce cu greu răzbat printre stâncile semețe și vegetația luxuriantă de pe maluri. Epopeea Cernei începe de la izbucul vijelios ce se prăvălește de sub Ciucevele Chicerii și se alătură Cernișoarei, care adună la rândul ei izvoarele din înălțimile Godeanului. De aici și până la Băile Herculane, mici izvoare tumultoase se aruncă de pe stânci spre valea de jos, adesea formând cascade sau canioane spectaculoase.
Parcul național Domogled – Valea Cernei se întinde de-a lungul văii râului Cerna și a culmilor din jur, ce aparțin de munții Godeanu, Vâlcan, Mehedinți și Cerna, având o suprafață totală de peste 600 kilometri pătrați. O destinație complexă și spectaculoasă, Parcul este o combinație uimitoare de creste montane înalte, canioane înguste, culmi calcaroase, păduri nesfârșite, cătune izolate, cascade idilice și o biodiversitate excepțională. În acest areal natural unic se regăsesc peste 1.100 de specii de plante, unele dintre acestea fiind extrem de rare și protejate. Fauna prezentă este la fel de bogată, cu multe specii rare ca scorpionul, vipera cu corn, lilieci, lupi, râși sau urși, precum și numeroase specii de păsări. Cu toate acestea, cele mai fascinante viețuitoare ale parcului sunt milioanele de fluturi, cu aproape 1.500 de specii ce însuflețesc atmosfera.
Caută Cazare în Parcul Național Domogled – Valea Cernei pe Booking.com!
Există trei căi principale de acces spre interiorul parcului național, cu un drum ce urmează valea pe o mare parte a lungimii sale, de la nord la sud (DN67D). Acesta se continuă peste munți, spre est în direcția Târgu Jiu, în timp ce un alt drum trece munții spre nord peste Pasul Jiu-Cerna (DN67A), deși acesta este impracticabil pe o mare distanță. În interiorul parcului regăsim o mulțime de trasee turistice, în cea mai mare parte foarte bine întreținute și marcate, facilitând accesul spre majoritatea atracțiilor. Partea de nord a parcului este dominată de creasta impunătoare și masivă a Munților Godeanu. Acesta este unul dintre cele mai izolate masive montane din România, cu puține trasee și o prezență umană aproape inexistentă. Cu toate acestea, cei mai temerari pot înfrunta traseul de creastă pentru șansa de a admira panoramele incredibile asupra văilor și masivelor din jur. Există și câteva trasee mai puțin cunoscute ce urcă dinspre valea Cernei spre creastă, trecând prin locuri superbe, cu văi glaciare și pajiști alpine încântătoare.
De cealaltă parte a Cernei, parcul include și o porțiune mică din Munții Vâlcan, iar de-a lungul văii putem admira câteva creste abrupte de calcar cunoscute local ca Ciucevele Cernei, ce creează un peisaj unic. Alte locuri interesante pe care le putem vizita în sălbaticul nord al parcului național includ Cheile Cernișoarei și Izbucul Cernei, cel mai puternic izvor carstic din țară. Câțiva kilometri mai la sud, descoperim Lacul Valea lui Iovan, unul dintre cele mai mari și impresionante din România, cu o suprafață totală de aproape 3 kilometri pătrați și o adâncime de peste 100 metri. Prins între culmile împădurite ale munților, lacul formează un cadru natural magnific. Deși nu este cuprinsă în teritoriul parcului, chiar în extremitatea nord-estică se ridică o creastă calcaroasă izolată și spectaculoasă. Întrucâtva asemănătoare cu Piatra Craiului sau Buila – Vânturarița, Culmea Oslea este desemnată rezervație naturală și parcurgând traseul de drumeție de-a lungul acesteia avem parte de priveliști unice.
Continuând călătoria spre sud, pe partea stângă a văii întâlnim Munții Mehedinți, ce ne însoțesc pentru aproximativ 50 kilometri și au caracteristici geologice unice, cu peisaje uneori neașteptate. Ceva mai la sud de Lacul Valea lui Iovan și chiar lângă Cerna-Sat, descoperim Cheile Corcoaia, scurte dar foarte spectaculoase. Acestea au fost create în masivul de calcar de către un pârâu ce curge în Cerna, având câteva caracteristici inedite, cum ar fi semitunelul ce le însoțește la câțiva metri deasupra apei sau marmitele superbe formate dedesubt. În partea cealaltă a culmii, cu acces mai facil din județul Gorj pe valea Motrului, se ridică impunătorul masiv Piatra Cloșani, o creastă singuratică cu o mulțime de peșteri și avene ce îi străbat măruntaiele, inclusiv Peștera Cloșani, un adevărat laborator speologic în adâncurile pământului, având multe caracteristici unice și spectaculoase. Pe lângă aceasta, în această rezervație naturală spectaculoasă mai putem descoperi Valea Motrului Sec, Lacul Valea Mare, Peștera Cioaca cu Brebenei sau peșterile Lazului și Martel.
Aproximativ 75% din suprafața parcului este acoperită de păduri, majoritatea formate din câteva specii de fag, însă uimitorul simbol al parcului este Pinul Negru de Banat, ce poate fi observat pe cele mai înalte și expuse culmi. O specie rară și misterioasă, este un relict terțiar ce crește extrem de încet și este foarte sensibil la incendiile de pădure!
Ceva mai departe în Munții Mehedinți explorăm unele dintre cele mai fascinante locuri din această destinație, ascunse sus în spatele culmilor. Cunoscute local drept crovuri sau Poienile de Sus, acestea se aseamănă unor căldări aproape plate, înconjurate de conglomerate de calcar și câmpuri de lapiezuri. Sunt de fapt doline și polii, iar cele mai impresionante includ Crovul Mare, Poiana Beletina, Crovul Medved sau Poienile Porcului. Ajungem în aceste locuri fermecătoare urmând câteva trasee de drumeție ce pornesc din valea Cernei, cele mai interesante trecând prin Fueroaga Tâmnei, Cheile Țăsnei sau Fueroaga Ploștinei, iar de-a lungul potecilor mai întâlnim și mici peșteri, canioane sau cascade. Partea de sud a acestor munți este dominată de Masivul Domogled, o culme înaltă cu caracteristici unice, declarată rezervație naturală mixtă. Avem șansa de a explora acest loc uimitor de-a lungul unui traseu anevoios ce începe din Băile Herculane și oferă priveliști splendide ale orașului, văii și munților din depărtare.
De partea cealaltă a văii Cernei și la sud de munții Godeanu, se întind culmile din Munții Cernei, cu înălțimi ce variază între 1.500-1.800 de metri în partea de nord, scăzând treptat până la 500 de metri în extremitatea de sud a parcului. Există și aici un traseu ce urmează culmea principală, precum și multe altele pe care ne putem aventura începând din vale. Câteva dintre acestea trec prin cătunele izolate din Munții Cernei, împrăștiate prin poienile de ambele părți ale culmii. Din Valea Cernei, putem urca spre Ineleț, Scărișoara, Cracu Mare, Prisăcina sau Dobraia. Descoperind aceste sate izolate, dar fermecătoare, suntem captivați de atmosfera specială a unui colț autentic de țară, de obicei ascuns de ochii lumii moderne. Tot pe aici trece acum și traseul Via Transilvanica, o experiență de călătorie incredibilă ce deja a depășit granițele țării ca popularitate.
Chiar înainte de Lacul Prisaca, ce a fost creat prin amenajarea Cernei, o altă potecă de drumeție ne conduce spre Cascada Vânturătoarea, o panglică fină de apă cu o cădere de aproape 40 metri, adesea formând mici curcubee când razele soarelui pătrund printre stânci. Traseul continuă și după cascadă, urcând spre culmile mai înalte, în timp ce un alt traseu scurt pe malul lacului ne aduce în fața altei cascade splendide. Urmând drumul pe lângă lac, ajungem în punctul cunoscut ca 7 Izvoare Calde, unde putem încerca proprietățile tămăduitoare ale izvoarelor termale aflate chiar pe malul Cernei. Limita sudică a parcului național Domogled-Valea Cernei se află în apropierea orașului Băile Herculane, continuând încă puțin de-a lungul culmilor joase. Din oraș, avem posibilitatea să explorăm alte trasee fascinante spre crestele din jur. Înainte de a continua spre apele de smarald ale Dunării și spre defileul său măreț, ne oprim pentru câteva momente de liniște și recuperare în stațiunea Băile Herculane, cândva un simbol al turismului balnear din România…
Atracții și Experiențe
Locuri de Văzut și Lucruri de Făcut în Parcul Național Domogled - Valea Cernei
Parcul Național Domogled - Valea Cernei
Este amplasat în sud-vestul României, de-a lungul văii râului Cerna și pe versanții munților Vâlcan, Mehedinți (spre vest), Godeanu și Cernei (spre est). Parcul național înființat în anul 1990 se întinde pe teritoriul administrativ a trei județe și pe o suprafață totală de 610 kilometri pătrați. Datorită amplasării geografice și caracteristicilor morfologice, această zonă protejată are o bogăție deosebită a florei și faunei, unele specii fiind extrem de rare sau chiar endemice. În interiorul parcului există 11 rezervații naturale: Domogled, Coronini-Bedina, Iauna-Craiova, Belareca, Ciucevele Cernei, Piatra Cloșani, Vârful lui Stan, Cheile Corcoaiei, Peștera Martel, Peștera Bârzoni și Valea Țesna, la care se adaugă situl UNESCO „Păduri de fag primare și seculare din Carpați și din alte regiuni ale Europei”. Tot aici există una dintre cele mai mari densități de peșteri din țară, cu 900 de cavități speologice cunoscute până,în prezent, dintre care 9 au lungimi de peste 500 metri. De asemenea, valea Cernei este caracterizată de prezența unor șiruri de mici culmi calcaroase ce se evidențiază în peisaj. În partea de nord sunt ciucevele, iar în partea de mijloc a văii apar geanțurile, ce domină valea cu 400-500 metri diferență de nivel. Pe lângă locurile uimitoare menționate, parcul național mai include și alte atracții, unele aproape necunoscute sau greu de explorat, cum ar fi Cascada Vânturătoarea, Cheile Prisăcinei, Cheile Bedinei, Cascada Cociului, Cheile Feregari, Cheile Râmnuței și multe altele.
Biodiversitate
Una dintre trăsăturile definitorii ale parcului național Domogled – Valea Cernei este nivelul foarte ridicat al biodiversității, atât din punct de vedere al habitatelor, dar și al speciilor de plante și animale existente aici. Aceasta a fost determinată inclusiv de aspectul geomorfologic special al văii râului Cerna, un defileu foarte întins cu versanți de o complexitate deosebită. Pădurile acoperă aproximativ trei sferturi din suprafața parcului, predominând cele de fag și de amestec fag cu alte specii. O specie endemică emblematică pentru parc este pinul negru de Banat, un relict terțiar ce crește extrem de încet și este foarte sensibil la incendiile de pădure. În parc au fost determinate peste 1.100 specii de plante superioare, dintre care mai mult 60 de specii sunt rare sau endemice. Printre speciile protejate se numără sângele voinicului, bulbucul de munte, smirdarul, stânjenelul sau brândușa galbenă. Fauna regiunii este la fel de numeroasă și diversă, întâlnind multe specii rare sau endemice, unele fiind protejate de legi speciale. Specii de animale interesante se numără printre nevertebratele terestre (scorpioni, coleoptere), și printre cele de apă (în izvoare trăiesc câteva specii de insecte răspândite în Balcani dar în România foarte rare), și printre vertebrate (șerpi de pildă). De asemenea, nu lipsesc mamiferele mari, inclusiv ursul, lupul, vulpea, râsul, capra neagră, cerbul și altele. Una dintre cele mai mari bogății ale parcului o reprezintă speciile de fluturi, fiind recunoscut la nivel european ca o zonă extrem de valoroasă științific pentru speciile de lepidoptere care trăiesc aici, existând și câteva specii endemice. Se estimează că există aproximativ 1.500 de specii de fluturi în parcul național Domogled – Valea Cernei, ceea ce reprezintă aproape jumătate din totalul național.
Munții Godeanu
Munții Godeanu se prezintă ca o unitate muntoasă compactă, aflată la limita dintre județele Gorj, Caraș-Severin și Hunedoara. Având o suprafață totală de aproximativ 330 kilometri pătrați, acești munți sunt mărginiți spre nord și vest de văile Lăpușnicu Mare, Râul Șes și Hidegului, în timp ce limita estică și sudică este reprezentată de Valea Cernei. Creasta alpină principală este unitară și se desfășoară în general pe direcția nord-est – sud-vest, iar din aceasta se desprind și alte culmi secundare (Gugu, Borăscu, Gârdomanu, Bulzu și altele). Cel mai înalt vârf din acești munți este Gugu (2.291 metri), aflat pe o culme secundară spre nord, în timp ce vârfurile Godeanu, și Scărișoara au peste 2.000 metri. Printre caracteristicile definitorii ale acestor munți se remarcă culmile rotunjite, cu suprafețe mari de nivelare ce formează adevărate podișuri înalte (un exemplu excelent fiind muntele Borăscu). Acești munți sunt mai puțin străbătuți de turiști și trasee de drumeție, fiind destul de izolați. Relativa lipsă a peisajelor montane spectaculoase, cu creste dramatice și lacuri glaciare, este compensată de extinderea mare a pășunilor alpine, de versanții abrupți a câtorva circuri glaciare, dar și de prezența a numeroase stâne izolate. De-a lungul crestei alpine a masivului Godeanu există și un traseu turistic alpin (bandă roșie), extrem de spectaculos, cu priveliști și panorame de excepție asupra văilor și munților din jur. Alte câteva trasee urcă dinspre valea Cernei, însă acestea sunt foarte lungi, cu diferență mare de altitudine și semnalizarea este uneori destul de precară.
Culmea Oslea
Un masiv izolat și impunător din nord-vestul Munților Vâlcan, culmea Oslea este o rezervație naturală complexă și ocupă o suprafață de aproximativ 280 hectare. Din punct de vedere geologic, creasta Oslei se prezintă ca o stivă de calcare jurasice, așezată pe un fundament de șisturi cristaline. Stratele au fost întoarse de către mișcările tectonice până aproape de verticală, astfel încât capetele acestora apar la lumina zilei sub formă de ace și lame înguste, precum și abrupturi. Pajiștile care se întâlnesc pe întinderea masivului prezintă elemente floristice deosebit de variate și valoroase, cuprinzând specii rare de orhidee, sângele voinicului, tămâiță și tulichină. Vârful Oslea reprezintă punctul de altitudine maximă, având o înălțime de 1.946 metri, iar împreună cu vârful Coada Oslei (1.899 metri), domină văile și culmile înconjurătoare.
Masivul Piatra Cloșani
Masivul face parte din Munții Mehedinți și se prezintă sub forma unei culmi izolate, orientată nord-est – sud-vest și cuprinsă între văile Motru Mare la est, Motru Sec la sud și pârâurile Pietrii și Scărișoara la vest. Piatra Cloșanilor este un masiv sălbatic, dezvoltat pe calcare masive, prezentând numeroase forme carstice. Există un traseu (cerc albastru) ce parcurge această creastă spectaculoasă, însă ascensiunea este destul de dificilă, existând și o variantă ce ocolește culmea la altitudini mai joase. Principalele înălțimi ale masivului se întâlnesc în Piatra Mare a Cloșanilor (1.421 metri) și Piatra Mică a Cloșanilor (1.163 metri). Rezervația naturală mixtă Piatra Cloșani ocupă o suprafață de peste aproximativ 17 kilometri pătrați și pe lângă valoarea peisagistică și geografică prin aspectul său de abrupt izolat, masivul adăpostește numeroase specii de plante și animale, inclusiv de influență mediteraneană. Masivul Piatra Cloșanilor include și peșterile protejate Cloșani și Cioaca cu Brebenei, precum și alte forme de relief carstic.
Valea Motru Sec
Râul Motru Sec curge la sud de masivul Piatra Cloșani, trecând prin satul cu același nume, pentru a se vărsa în râul Motru. Valea oferă peisaje superbe, dar și câteva fenomene carstice interesante, cele mai cunoscute fiind peșterile Martel și Lazului, arii naturale protejate aflate chiar în apropierea drumului ce însoțește valea. Peștera Martel este mare și complexă, fiind cunoscute galerii active și subfosile ce însumează peste 4.000 de metri. Cel mai interesant sector al peșterii adăpostește o serie de formațiuni deosebite, dintre care impresionează stalactitele fistulare lungi de aproape 1,5 metri, foarte rare în țară. În această peșteră se pot vedea unele dintre cele mai tipice forme de coroziune subterană. Peștera Lazului este aproape la fel de lungă ca și peștera Martel, fiind situată în apropiere de prima, pe celălalt mal al râului. Această peșteră reprezintă probabil un curs subteran al râului Motru Sec, care în perioadele ploioase are apă, galeriile fiind inundate. Prin morfologia sa, peștera reprezintă unul dintre cele mai interesante exemple de geneză a unei rețele subterane în regim freatic. Accesul și vizitarea acestor peșteri este dificilă, fiind nevoie de efort fizic și echipament special. Un traseu turistic marcat cu triunghi albastru începe din Motru Sec, merge de-a lungul văii, apoi urcă pe creasta Munților Mehedinți, după care coboară spre Cerna Sat, în valea Cernei.
Cheile Corcoaia
Se spune că odată, demult, pe plaiurile văii Cernei și a munților din jur a existat un fel de Hercule în variantă românească populară, iar numele său era Iovan Iorgovan. Legendele ce înconjoară acest personaj misterios sunt răspândite în tot acest spațiu, de la Muntele Oslea până la podul natural de la Ponoare, trecând prin nenumăratele peșteri de pe valea Cernei. Însă poate cel mai surprinzător loc unde poate fi întâlnit este într-un mic canion spectaculos, ascuns lângă Cerna Sat. Legenda spune că în lupta sa cu balaurul, eroul mitic i-a tăiat unul dintre capete, iar din zvârcolirile acestuia au luat naștere Cheile Corcoaia. Frumusețea aparte a acestui loc inedit are totuși explicații geologice, aproape la fel de interesante. În primul rând, de-a lungul acestora s-a format un fel de semitunel natural, aflat acum la 10-15 metri deasupra albiei râului, ce permite turiștilor să pătrundă în interiorul cheilor. La nivelul râului, o succesiune superbă de marmite evidențiază modul și etapele geologice ale formării cheilor.
Munții Mehedinți
Partea estică a văii Cernei este ocupată de culmea prelungă a munților Mehedinți, ce se desfășoară în principal pe direcția nord-sud, pe o distanță de aproximativ 50 de kilometri. Altitudinile sunt în general mai mici decât în masivele din jur, cu înălțimi cuprinse între 1.000 și 1.400 de metri, exceptând Vârful lui Stan (1.466 metri) și Piatra Cloșani (1.421 metri). Munții Mehedinți au multe caracteristici ce îi fac speciali, începând cu suprafața calcaroasă extinsă ce dă naștere la numeroase fenomene carstice spectaculoase (peșteri, chei, doline, lapiezuri, polii, ponoare). Versanții sunt adesea abrupți și fragmentați de văi carstice (Țăsnei, Ploștinei, Tâmnei, Jelărăului, Râmnuței și altele), multe fiind seci și greu de accesat. În partea centrală a culmii, la înălțimi se regăsesc câteva forme de relief inedite, cunoscute local drept crovuri sau Poienile de Sus (Crovul Mare, Poiana Beletina, Crovul Medved, Poienile Porcului și altele). Acestea sunt de fapt doline sau polii cu aspectul unor căldări aproape plate, înconjurate de abrupturi calcaroase și câmpuri de lapiezuri.
Trasee în Munții Mehedinți
Un număr surprinzător de mare de trasee turistice sunt amenajate în munții Mehedinți, acestea explorând zone fascinante din acest areal caracterizat prin relieful carstic spectaculos. Pornind dinspre nord, primul traseu important (triunghi albastru) începe din Cerna Sat, trecând peste culme spre valea și satul Motru Sec (16 km / 7-8 ore). Ceva mai spre sud, din drumul național 67D (șaua Arșasca) începe și un traseu ce se bifurcă pe Culmea Mazdronea și explorează crestele și locurile cele mai interesante din acești munți (Vârful lui Stan, Poiana Beletina, Crovul Mare, Pietrele Albe, Poiana Țăsnei). Spre acestea urcă alte trasee incitante din valea Cernei și din platoul Mehedinți. Se remarcă traseul din Valea Cernei prin Cheile Tâmnei (punct roșu) spre Crovul Mare sau traseul spre culme prin Cheile Țăsnei (cruce albastră). Continuând spre sud, drumeții mai pot urca din vale spre Cascada Cociului sau spre culme pe valea Șaua Padina. Probabil cel mai cunoscut și frecventat traseu din acești munți este totuși cel din masivul Domogled (bandă galbenă), începând din drumul național, lângă Băile Herculane. Având numeroase variante și oferind priveliști splendide spre valea și orașul de jos, acesta urcă abrupt spre punctul de belvedere Crucea Albă (30-40 minute), după care varianta cea mai populară continuă spre vârful Domogledul Mare (3,3 km / +970m / 3 ore), iar coborârea se poate face prin Cheile Feregari. Este un circuit lung și abrupt, cu unele porțiuni mai periculoase.
Masivul Domogled
Masivul ce dă numele acestui parc național este amplasat în extremitatea sudică a acestuia, la est de stațiunea Băile Herculane. O culme calcaroasă brăzdată de văi carstice adânci și în mare parte seci, Domogledul a fost una dintre primele arii naturale protejate din România, devenind rezervație peisagistică și floristică încă din 1932. În acest areal relativ restrâns se regăsesc numeroase specii de plante rare, multe de influență mediteraneană și câteva chiar endemice. Dintre acestea, se remarcă pinul negru de Banat, liliacul sălbatic, alun turcesc, garofiță pitică, iris de munte și altele. Astăzi o rezervație mixtă cu o suprafață de aproape 2.400 de hectare, masivul Domogled cuprinde și forme de relief carstic spectaculoase (chei, peșteri, lapiezuri, doline, avene). Există câteva trasee de drumeție ce urcă pe culme, cel mai spectaculos (bandă galbenă) începând din Băile Herculane și urcând spre Domogledul Mare pe la Crucea Albă, Drumul Pisicii și Domogledul Mic.
Munții Cernei
Amplasați pe partea dreaptă a culoarului Cernei, acești munți se prezintă sub forma unei culmi principale de aproximativ 40 kilometri lungime, ce continuă din munții Godeanu spre sud-vest și a unei culmi secundare mai scurte în partea de vest (Cornereva). Altitudinea este mai mare în partea de nord (1.500-1.800 metri), scăzând treptat spre sud pâna la înălțimi de 500 metri, iar cel mai înalt punct este în vârful Dobrii (1.928 metri). spre valea Cernei, culmile sunt scurte și foarte abrupte, adesea fiind despărțite de văi adânci cu pereți aproape verticali. Există și aici un traseu ce urmează culmea principală, precum și multe altele ce urcă din valea Cerna și uneori trec spre vest, majoritatea trecând prin cătunele izolate ale comunei Cornereva, împrăștiate de ambele părți ale culmii.
Trasee în Munții Cernei
Principalul traseu din acești munți este cel ce urmează culmea principală (bandă roșie), continuând spre nord peste culmea munților Godeanu, în timp ce spre sud acesta coboară spre valea Cernei. Celelalte trasee urcă din valea Cernei spre culme, cele mai populare trecând prin cătunele din partea de mijloc a acestor munți. Călătorii pot ajunge în aproximativ 1-2 ore la Scărișoara, Ineleț, Cracu Mare, Prisăcina sau Dobraia, urcând din vale pe trasee foarte bine semnalizate și fără mari dificultăți. O experiență inedită este traseul ce urcă spre cătunul Ineleț pe o serie de scări din lemn agățate de o stâncă abruptă. Între aceste mici așezări cu gospodării răsfirate de-a lungul culmii munților Cernei există numeroase poteci, unele continuând spre culmea principală. Un alt traseu interesant (cruce roșie) de aici începe de la coada lacului Prisaca, trecând pe la superba cascadă Vânturătoarea, după care continuă spre Poiana Cicilovete (5 km / +880 m / 4 ore). Din zona 7 Izvoare Calde pornește un alt traseu (triunghi galben) spre poiana Culmea Mare, în timp ce alte două trasee (triunghi roșu) din Băile Herculane urcă abrupt spre culmea munților Cernei.
Satele din Munții Cernei
Comuna Cornereva are 40 de sate împrăștiate pe culmile munților Cernei, cu o populație totală de aproximativ 2.700 oameni, iar multe dintre aceste sate au doar câteva case izolate și puțini locuitori ce încă trăiesc în acest cadru natural uimitor. Câteva dintre aceste cătune sunt amplasate în partea estică a masivului, în interiorul parcului național, reprezentând destinații rurale remarcabile. Dacă până nu demult singurul mod de acces spre aceste sate erau doar poteci știute doar de localnici, acum sunt legate de valea de jos prin mai multe trasee de drumeție foarte bine amenajate și semnalizate. Unul dintre cele mai incitante pornește spre biserica singuratică din Ineleț, urcând pe o serie de scări de lemn prinse de o stâncă abruptă. Celelalte sate, Scărișoara, Cracu Mare, Dobraia sau Prisăcina pot fi vizitate urmând alte trasee fascinante. Odată cu trecerea Via Transilvanica pe aici, tot mai mulți călători descoperă această destinație autentică, iar unii localnici oferă acum cazare sau produse tradiționale.
Alte Descoperiri Interesante
Locuri și activități mai puțin cunoscute din Parcul Național Domgled - Valea Cernei
Lacul Valea lui Iovan
Cunoscut și drept Acumularea Cerna, acesta este amplasat între culmile munților Godeanu și Mehedinți, într-o zonă izolată de o frumusețe aparte. Accesul spre lac se poate realizat de-a lungul drumului național 66A (neasfaltat și cu porțiuni foarte dificile), fie dinspre nord (pe valea Jiului de Vest și peste Pasul Jiu-Cerna), fie din sud pe Valea Cernei (la aproximativ 9 kilometri de Cerna Sat). Având dimensiuni impresionante, lacul de acumulare are o suprafață de aproape 300 hectare și o un volum de aproximativ 124 milioane metri cubi. Călătorii pot admira barajul cu înălțimea de peste 100 metri, dar și peisajele sălbatice din jur.
Izvoarele Cernei
Izbucul Cernei, așa cum este cunoscut științific, este situat în amonte de coada lacului Valea lui Iovan, unde șuvoaie de apă ies la suprafață de sub stâncile Ciuceava Chicerii. Izbucul Cernei este cel mai mare izvor carstic din țară (poate ajunge la 10 m3/s) și are trei ramuri principale, cu un debit variabil, media fiind de 1,5 – 2 m3/s, în timp ce temperatura apei este aproape constantă tot timpul anului, în jur de 80C. Cerna provine parțial din pâraie cu obârșia în căldările glaciare din munții Godeanu și Retezatul Mic, aflate la peste 2.000 de metri, dar și din izvoarele carstice de la Izbucul Cernei. Sursa acestora a fost stabilită tocmai în Retezatul Mic, la o distanță de peste 15 km, fiind probabil cea mai lungă străpungere hidrologică cunoscută în țară.
Ciucevele Cernei
Sunt amplasate de o parte și de alta a văilor Cernișoarei și Cernei, în extremitatea nord-vestică a munților Vâlcan. Ciucevele reprezintă o serie de vârfuri și creste calcaroase ce au fost declarate rezervație naturală complexă. Au înălțimi în jur de 900 de metri și domină albia Cernei prin versanți abrupți cu aproximativ 400-500 metri, oferind peisajului un farmec aparte. În arealul acestora, se întâlnesc de asemenea lapiezuri, peșteri și chei sălbatice formate de micile pârâuri care despart aceste ciuceve. Pornind de la nord spre sud, se înlănțuie ciucevele Sărbii, Sturu, Mare, Neagră, Frasinului, Chicerii, Văcăriei și altele mai mici.
Cheile Cernișoara
Reprezintă un scurt sector de chei, amplasate pe râul Cerna, în sectorul său superior (cunoscută drept Cernișoara). După aproximativ 10 km de la izvoarele sale, aflate la peste 2.000 metri altitudine în Munții Godeanu, Cernișoara se unește cu izbucul Cernei și devine râul Cerna. Înainte de acest punct, apele Cernișoarei străbat și un scurt sector de chei, extrem de spectaculos și sălbatic.
Pădurile primare și seculare de fag
Parte a patrimoniului universal natural UNESCO, acest sit fascinant cuprinde păduri valoroase de fag din 12 țări ale Europei. În România se află aproximativ un sfert din aceste suprafețe de păduri virgine și cvasivirgine protejate, iar parcul național Domogled – Valea Cernei adăpostește cea mai mare proporție, dispusă în trei suprafețe principale, Domogled – Coronini – Bedina, Iauna – Craiova și Ciucevele Cernei. Pădurile primare și seculare de fag de aici (aproape 100 kilometri pătrați) au un grad ridicat de naturalitate, o diversitate excepțională și o dezvoltare altitudinală unică (aproximativ între 160 și 1600 metri).
Peștera Cloșani
Este una dintre cele mai valoroase peșteri din țară datorită bogăției formațiunilor unice și spectaculoase din interior. Situată la 433 metri altitudine și având o lungime totală de aproximativ 1.100 metri, este o peșteră caldă (11,3 grade C), foarte umedă și lipsită de curenți de aer. Ea nu poate fi vizitată de către turiști decât cu aprobare specială și însoțiți de un ghid, fiind rezervată pentru studii științifice de biospeologie, mineralogie, geologie, chimie, geofizică, etc. Este formată din două galerii principale, Galeria Matei Ghica și Galeria cu Apă sau Galeria Laboratoarelor. Prima poartă numele celui care a descoperit-o în anul 1959, la acel moment fiind considerată cea mai importantă descoperire speologică la nivel național, deținând chiar formațiuni unice la nivel mondial. Este caracterizată de mulți ca fiind cea mai interesantă peșteră din țară, datorită bogăției și varietății formațiunilor, a cristalografiei și biospeologiei.
Peștera Cioaca cu Brebenei
Declarată monument al naturii datorită frumuseții deosebite a formațiunilor speologice și a valorii științifice, aceasta este situată în apropiere de peștera Cloșani, însă pe cealaltă parte a versantului Cornetul Satului. Este o peșteră mică, de aproximativ 85 metri, iar intrarea se realizează printr-un aven vertical de circa 6 metri, după care urmează o secțiune în pantă, ce conduce spre o sală mai mare. Ultima porțiune a peșterii este constituită de o galerie descendentă, iar aici se află cele mai impresionante formațiuni speologice, inclusiv o impresionantă împletitură de delictite, ce îi oferă o caracteristică de unicat între peșterile din țara.
Lacul Prisaca
Lacul de acumulare a fost amenajat pe râul Cerna la 7 kilometri nord de Băile Herculane. Cu o lungime de aproximativ 4 kilometri și situat într-o zonă superbă a văii, acesta creează un peisaj încântător. Pe malul său de vest poate fi descoperită o cascadă splendidă de-a lungul unui traseu scurt (Cascada Fecioara Maria).
7 Izvoare Calde
Dacă majoritatea izvoarelor termale din zonă au fost captate și amenajate în stațiunea Băile Herculane, la câțiva kilometri spre nord mai există o zonă în care proprietățile speciale ale apelor de aici pot fi descoperite. Amenajate rudimentar încă din vremea romanilor, acestea se bucură de popularitate și astăzi, fiind utilizate pentru proprietățile curative excepționale.
Recomandări Cazare
Cele mai bune unități de cazare în Parcul Național Domogled-Valea Cernei
Rating 9.0 din 147 recenzii!
Amplasat chiar la nord de lacul Prisaca, de unde incep mai multe trasee de drumetii, pensiunea este inconjurata de munti, oferind camere excelente, restaurant, bar, lounge si parcare!
Valea Cernei, 37
Rating 9.5 din 86 recenzii!
Aplasata in zona de mijloc a vaii Cernei, aceasta unitate de cazare deosebita are recenzii excelente si o locatie superba in mijlocul naturii. Ofera camere confortabile, lounge si gradina!
Valea Cernei, DN67D km. 81
Rating 9.3 din 415 recenzii!
Acest hotel superb este amplasat in Baile Herculane, in partea de sud a parcului National. Impresioneaza prin arhitectura si design, ofering camere exceptionale si un restaurant!
Str. Cernei, 1, Băile Herculane