17
Drumul Montan
Transfăgărășan
Explorarea acestui drum epic este una dintre acele experiențe unice în viață, o furtună permanentă de emoții puternice și momente copleșitoare ce poartă călătorii spre înălțimile năucitoare ale Carpaților, printre creste sălbatice și de-a lungul unor văi sublime!
Considerat pe bună dreptate unul dintre cele mai frumoase și incitante drumuri din lume, Transfăgărășanul trece prin cei mai înalți munți ai României, explorând peisaje spectaculoase într-o succesiune incredibilă de curbe strânse, porțiuni abrupte, poduri și tuneluri. De-a lungul său, trecem prin văi și păduri fermecătoare, pe lângă lacuri sclipitoare și cascad tumultoase, peste culmi și adesea chiar deasupra unor prăpăstii amețitoare. Drumul a fost construit între anii 1970 și 1974 la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu, fiind un proiect strategic ce a necesitat un buget uriaș și multe vieți pierdute. Este al doilea drum ca înălțime atinsă din România, ajungând la 2.042 de metri în apropierea tunelului ce străpunge culmea principală a munților Făgăraș.
Deși oficial se suprapune peste drumul național 7C, ce leagă orașul Curtea de Argeș și satul Cârțișoara din județul Sibiu, adevărata aventură a Transfăgărășanului începe odată ce pătrundem în împărăția copleșitoare a munților. Cea mai spectaculoasă parte a acestuia străbate culmile Carpaților pe o lungime de aproximativ 70 de kilometri, unind regiunile istorice Muntenia și Transilvania. Pe cea mai periculoasă porțiune a sa, de aproximativ 30 de kilometri, drumul este deschis doar aproximativ 4 luni pe an, în timpul verii. Pregătiți pentru o experiență unică și incitantă, pornim la drum dinspre sud și la doar câțiva kilometri după ce intrăm între culmile împădurite, oprim pentru a descoperi o relicvă uimitoare a vremurilor trecute.
Pe o stâncă agățată deasupra drumului se înalță vechea Cetate Poienari, un loc plin de însemnătate istorică, dar și de legende legate de Vlad Țepeș. Atmosfera sa misterioasă ne atrage spre culmi și urcăm cu greu cele aproape 1.500 de trepte până sus pentru șansa de a ne plimba printre ruinele pline de povești și pentru a admira priveliștile spectaculoase ale munților și văilor din jur. A doua reședință a domnitorului Vlad Țepeș includea un donjon central, înconjurat de ziduri și turnuri puternice, ce păzeau poziții strategice de-a lungul crestei abrupte.
Putem experimenta una dintre cele mai frumoase și spectaculoase aventuri montane din România la doar câțiva kilometri de cetatea Poenari, după ce drumul intră între crestele înalte. Cheile sau canionul Valea lui Stan se desfășoară în prima parte a văii cu același nume din munții Frunții, iar peisajul este cu totul sălbatic. Traseul impresionant de aproximativ 9 kilometri a fost amenajat cu scări și punți metalice ce ne ușurează înaintarea printre pereții înguști, dar și peste cascade fermecătoare. Circuitul este marcat și ajunge malul lacului Vidraru, însă parcurgerea acestui canion trebuie evitată în perioadele cu multe ploi, atunci când se pot forma viituri pe valea îngustă.
Înapoi în vale, înaintăm cu greu printr-o vale îngustă, urcând rapid spre imensul baraj al Lacului Vidraru. Ne oprim câteva clipe pentru o plimbare memorabilă de-a lungul acestei minuni inginerești, o experiență spectaculoasă, dar și puțin înspăimântătoare. Într-o parte admirăm întinderea nemărginită a lacului ce oglindește cerul și crestele îndepărtate ale Făgărașului, în timp ce la doar câțiva pași, în partea cealaltă se deschide o prăpastie amețitoare. Ne putem imagina astfel forța impresionantă a milioane de metri cubi de apă pe care acest zid imens din beton a reușit să o înlănțuiască.
Toate acestea au fost create începând cu anul 1965, captând astfel apele mai multor râuri montane și creând un lac de acumulare cu o suprafață de aproape 9 kilometri pătrați și o lungime de peste 10 kilometri. Adâncimea maximă a lacului Vidraru este de 155 metri chiar în apropierea barajului, ce are o înălțime impresionantă de 166 metri. Când a fost terminat, după cinci ani de lucrări, era al optulea cel mai mare lac artificial din Europa, iar uzina hidroelectrică din aval avea o putere instalată de 200 MW. Pe o stâncă aflată deasupra barajului putem observa statuia din bronz al lui Prometeu, ce personifică electricitatea. Există și câteva locații de cazare și agrement pe malul lacului, având inclusiv posibilitatea de a participa la plimbări plăcute cu barca.
Caută Cazare pe Transfăgărășan cu Booking.com!
Pornim din nou și pentru o bună bucată din drum, urmăm conturul ondulat al lacului, rareori vizibil printre brazii înalți. Dacă Transfăgărășanul este cunoscut mai ales pentru peisajele spectaculoase prin care trece, la fel de celebri au devenit și urșii ce adesea apar la marginea drumului. Un fenomen destul de periculos pentru oameni dar mai ales dăunător pentru echilibrul fragil al mediului natural, a apărut odată ce urșii au învățat că primesc hrană de la mașinile călătorilor, pierzându-și astfel instinctul sălbatic. Hrănirea urșilor nu este doar primejdioasă și lipsită de etică, dar acum este și interzisă prin lege. Ne mulțumim astfel să îi privim în trecere și ne continuăm călătoria prin valea împădurită spre cea mai incitantă porțiune a Transfăgărășanului.
Înainte de a începe urcarea spre creasta impunătoare din față, facem un popas în zonă cunoscută ca Piscul Negru, unde există câteva cabane și restaurante. Tot de aici încep trasee de drumeție spre culmile înalte ale Făgărașului, însă lungimea acestora și diferența de nivel de peste 1.400 de metri le fac destul de dificile pentru amatori. Câțiva kilometri mai departe, începem să urcăm rapid într-o succesiune de viraje lungi, trecând pe lângă Cascada Capra, ce se prăvălește chiar lângă drum. Ajungem curând înaintea tunelului ce străpunge miraculos creasta stâncoasă a muntelui pe o distanță de aproape un kilometru. Parcurgând tunelul întunecat, o senzație stranie ne acaparează simțurile și pare că greutatea întregului munte ne apasă, iar ecourile motoarelor puternice intensifică sentimentul de neliniște.
Ieșim din tunel chiar lângă fermecătorul lac Bâlea, în alte condiții unul dintre cele mai frumoase din munții României. Din păcate, faima Transfăgărășanului a transformat acest monument al naturii idilic într-un bazar haotic, cu mii de mașini ce se înghesuie în cele câteva parcări improvizate și pe marginea drumului, creând astfel adevărat orășel colorat și zgomotos în fiecare vară. Singura cale e a evita agitația este să ne îndreptăm spre cele câteva puncte de belvedere sau să plecăm pe unul dintre traseele ce urcă spre culmea de deasupra, drumeții ce ne oferă o panoramă copleșitoare a drumului și a văilor îndepărtate. Călătoria noastră intră acum pe cea mai spectaculoasă, dar și periculoasă porțiune a Transfăgărășanului, urmând o coborâre spre valea glaciară în care curbele în ac de păr se înlănțuiesc la nesfârșit, oferind astfel una dintre cele mai memorabile experiențe de călătorie.
Transfăgărășanul este închis traficului în fiecare an pentru mai multe luni pe timpul sezonului rece. Astfel, porțiunea cea mai înaltă dintre Piscul Negru și Cascada Bâlea este impracticabilă odată cu prima zăpadă (noiembrie) și până acesta este deszăpezit complet (de obicei luna iunie. Cu toate acestea, vizitatorii pot urca până de la Bâlea Cascadă până la Bâlea Lac cu telecabina tot timpul anului!
Ceva mai jos, trecem și pe lângă fabuloasa cascadă Bâlea, ascunsă privirii din drum, însă accesibilă la capătul unui traseu ce pleacă de la stația telecabinei de mai jos, ce permite accesul spre lacul Bâlea inclusiv când drumul este închis. Cascada impresionantă este situată la 1.200 de metri altitudine și are o înălțime de peste 60 metri, fiind cea mai înaltă cascadă în trepte din țară. Drumul mai continuă pentru încă 20 de kilometri, ajungând în satul Cârțișoara din Țara Făgărașului, unde se intersectează cu drumul național 1, ce leagă Brașovul de Sibiu. Nu putem să coborâm încă din împărăția norilor fără a explora crestele nesfârșite ale munților Făgăraș, cu nenumăratele poteci ce le brăzdează și peisajele tulburătoare ce ni se dezvăluie la fiecare pas…
Atracții și Experiențe
Locuri de Văzut și Lucruri de Făcut pe Transfăgărășan
Cetatea Poienari
Orar: în grupuri la fiecare 2 ore între 9-15 | Tarife: 30 lei/adult
Un loc încărcat de istorie și învăluit în legende, cetatea Poienari datează din secolul 14, când pe stânca abruptă a fost construit un turn solitar. Un secol mai târziu, Vlad Țepeș a dezvoltat fortificația, ridicând ziduri apărate de mai multe turnuri și alte structuri de apărare. Amplasată într-un loc strategic și greu de atacat, cetatea Poenari este situată la câțiva kilometri de localitatea Arefu, pe Transfăgărășan. Creasta îngustă pe care a fost construită se află la aproximativ 400 metri înălțime față de valea Argeșului, vizitatorii fiind nevoiți să urce aproape 1500 de trepte până la cetate. Complet reabilitată recent, acesta a fost adusă la o formă apropiată de cea inițială, având cinci turnuri, ziduri groase de 3-4 metri și urmând conturul neregulat al stâncii.
Canionul Valea lui Stan
Una dintre cele mai frumoase și spectaculoase aventuri montane din România poate fi experimentată în apropiere de lacul și barajul Vidraru, la câțiva kilometri după intrarea pe Transfăgărășan. Cheile sau canionul Valea lui Stan se desfășoară în prima parte a văii cu același nume din munții Frunții, ce are o lungime totală de aproximativ 11 kilometri. Peisajul din acest canion este sălbatic, iar traseul este impresionant, fiind amenajat cu scări și podețe metalice care facilitează înaintarea turiștilor. Traseul în circuit este marcat cu punct roșu și are o lungime de aproximativ 9 kilometri, ajungând în poiana Călugărița și apoi pe malul lacului Vidraru, pentru o durată de 4-5 ore. De-a lungul acestuia se întâlnesc numeroase secțiuni cu pereți înalți și apropiați, dar și o mulțime de cascade fermecătoare. Parcurgerea acestui traseu trebuie evitată în perioadele cu multe ploi, atunci când se pot forma viituri pe valea îngustă, iar echipamentul trebuie să fie adecvat unei aventuri destul de intense.
Lacul și Barajul Vidraru
Sistemul hidroenergetic Vidraru a fost finalizat în anul 1965, când apele mai multor râuri montane (cel mai important fiind Argeșul) au fost captate în spatele unui baraj impresionant, rezultând Lacul Vidraru. Acesta are o suprafață de aproape 9 kilometri pătrați și o lungime de peste 10 kilometri. Adâncimea maximă este de 155 metri chiar în apropierea barajului, ce are o înălțime de 166 metri și o lungime de 307 metri. Amplasat între culmile munților Frunții și Ghițu, lacul de acumulare și celelalte structuri sunt rezultatul a cinci ani de lucrări uimitoare, la data realizării fiind printre cele mai impresionante sistem din lume. Volumul aproximativ al apei este de 465 milioane metri cubi, iar centrala hidroelectrică din subteran are o putere instalată de 220 MW. Pe o stâncă aflată deasupra barajului poate fi observată o statuie din bronz a lui Prometeu, ce personifică electricitatea. Pe lângă importanța și grandoarea impresionantă, lacul este și o destinație de agrement, pe malul său existând câteva locații de cazare și pontoane de unde turiștii pot participa la excursii cu vaporașe sau pot practica sporturi acvatice.
Lacul Bâlea
Situat la o altitudine de 2034 metri, lacul glaciar Bâlea are o suprafață de aproape 5 hectare și o adâncime maximă de peste 11 metri. Lacul se află la doar câțiva pași de Transfăgărășan, iar de-a lungul timpului pe malul său au apărut câteva cabane și stația superioară a telecabinei. Considerat unul dintre cele mai frumoase lacuri montane din țară, Bâlea este înconjurat din trei părți de crestele stâncoase abrupte ale Făgărașului, iar spre nord se desfășoară valea glaciară splendidă și drumul ce o străbate. Declarat monument al naturii și arie naturală protejată, lacul este înconjurat de numeroase legende. Printre atracțiile sale se numără și hotelul de gheață ce se construiește aproape în fiecare iarnă (începând din 2006), folosind blocuri de gheață din lac.
Urșii Bruni din România
Se estimează că dintre cei aproximativ 18.000 de urși bruni ce trăiesc astăzi în Europa, cam jumătate se găsesc în Munții Carpați, iar din aceștia, peste 6.700 sunt în România. Pădurile din acești munți reprezintă habitatul perfect pentru cel mai mare carnivor al continentului. Deși există tot mai multe cazuri de interacțiune între om și ursul brun, atacurile acestora sunt rare și izolate, marea majoritate a urșilor alegând să părăsească zona la cel mai mic zgomot de activitate umană. Cu toate acestea, drumeții trebuie să își ia întotdeauna toate măsurile de precauție pe potecile turistice și în zonele sălbatice ale României. Majoritatea urșilor bruni din România trăiesc în zona de munte și parțial dealuri înalte împădurite, cele mai multe exemplare fiind regăsite în zona centrală și de nord-est a Carpaților.
Alte Descoperiri Interesante
Locuri și activități mai puțin cunoscute pe Transfăgărășan
Drumeții de pe Transfăgărășan
Multe dintre traseele de drumeție din Munții Făgăraș încep sau trec peste Transfăgărășan, drumul reprezentând un excelent punct de pornire spre aventuri montane. Dacă traseul de creastă al Făgărașului trece peste creasta de deasupra tunelului, există câteva trasee ce încep de lângă lacul Bâlea și urcă spre traseul principal, oferind și panorame spectaculoase asupra drumului. Alte trasee încep din zona Piscul Negru, câteva urcând spre creasta vestică (punct roșu spre Vârful Lespezi, cruce roșie spre șaua Podragu sau triunghi albastru spre Lacul Călțun). Ceva mai sus, două trasee mai scurte (triunghi galben, bandă albastră) pornesc tot spre creastă, unde se unesc cu traseul principal. În secțiunea nordică a drumului există câteva trasee ce pornesc spre crestele sau văile apropiate (Muchia Bâlei, Muchia Buteanu, valea Arpășel, valea Doamnei).
Cascada Bâlea
Cunoscută și sub numele de Urlătoarea Bâlei, cascada Bâlea este considerată una dintre cele mai frumoase din țară, fiind și cea mai înaltă cascadă în trepte, cu o cădere totală de aproximativ 60 metri. Accesul se realizează de-a lungul unui traseu ce începe de la cabana Bâlea Cascadă, de unde pleacă și telecabina spre lacul Bâlea. Se urmează cursul râului în amonte pentru aproximativ 30-60 minute, traseul fiind destul de ușor, însă are și o porțiune mai abruptă.
Telecabina Bâlea
Deschisă încă din anul 1975, telecabina face legătura între zona Bâlea Cascadă și Bâlea Lac, pe o lungime totală de 3700 metri și o diferență de nivel de peste 800 metri. Aceasta funcționează pe tot parcursul anului, cu excepția perioadelor în care condițiile meteo sunt nefavorabile (vânt puternic, furtuni, temperaturi foarte scăzute).
Orar: 9-17 | Tarife: 80 lei/adult/sens
Cascada Capra
Una dintre cele mai frumoase cascade din Munții Făgăraș, mai ales datorită așezării sale chiar lângă drumul Transfăgărășan. Cascada Capra, cunoscută și drept Cascada Iezerului, este amplasată la câțiva kilometri înainte de intrarea sudică în tunelul Bâlea și înainte de cabana Salvamont de la cota 2000. Are o înălțime de aproximativ 35 de metri și izvorăște din lacul Capra, aflat câteva sute de metri mai sus. Primăvara are un debit foarte mare, fiind alimentată de topirea zăpezii de pe creste.
Recomandări Cazare
Cele mai bune unități de cazare de pe Transfăgărășan
Rating 9.3 din 211 recenzii!
Amplasat lângă punctul de plecare al telecabinei Bâlea, în partea de nord a Transfăgărășanului, acesthotel apreciat oferă cazare în camere primitoare!
Transfăgărășan
Rating 9.0 din 1.124 recenzii!
Situat în zona Piscul Negru, în apropiere de cele mai spectaculoase porțiuni ale Transfăgărșanului, hotelul oferă cazare în camere moderne și restaurant!
Transfăgărășan
Rating 9.0 din 357 recenzii!
Situat în zona Piscul Negru, această unitate excelentă de cazare oferă camere primitoare cu toate dotările, restaurant, bar și terasă!
Transfăgărășan