08
PARCUL NATURAL
Bucegi
Versanți abrupți și sălbatici apără cetatea masivă de piatră a acestor munți legendari, sculptați de vânt și ploi de milenii, dar și de bocancii a milioane de exploratori curajoși. Brăzdați de văi adânci și poteci largi, Bucegii sunt leagănul turismului montan din România, dar și tărâmul mistic unde natura a pus în scenă un spectacol unic și mereu surprinzător!
Venerați și respectați deopotrivă, purtând o sălbăticie accesibilă ce i-a intrigat și ademenit pe călători din cele mai vechi timpuri, Munții Bucegi rămân un simbol al dorinței nestăvilite a oamenilor de a explora. Învăluiți în legende și povești vechi, aceștia păzesc dintotdeauna două dintre cele mai importante porți ale Carpaților, reprezentând pentru mulți personificarea munților în cultura populară românească. Una dintre cele mai populare și apreciate destinații turistice din România, Munții Bucegi sunt cei mai cunoscuți și umblați din Carpații Românești, beneficiind de vecinătatea stațiunilor de pe valea Prahovei și de densitatea mare a traseelor de drumeție ce îi traversează.
Culmea principală a acestui masiv impunător se desfășoară între văile Ialomiței și Prahovei, cuprinzând Platoul Bucegi, cu altitudini între 1.600 și 2.400 de metri, dar și abrupturile impresionante dinspre nord și est. În partea de vest, între valea Ialomiței și culoarul Rucăr-Bran, se desfășoară o culme secundară, mai joasă și mai domoală (munții Doamnele, Bătrâna, Tătaru). Cea mai spectaculoasă porțiune a masivului Bucegi este abruptul estic (cuprins între văile Vânturiș și Morarului), ce domină valea Prahovei cu diferențe de nivel cuprinse între 500 și peste 1.000 de metri. În cadrul acestuia sunt incluse masivele impunătoare Furnica, Piatra Arsă, Jepii Mari, Jepii Mici, Caraiman și Coștila. Abruptul nordic este la fel de impresionant, cu mai multe culmi abrupte desprinzându-se din vârful Omu (Moraru, Bucșoiu, Padina Crucii, Gaura, Tigănești).
Munții Bucegi, cât și mici porțiuni din munții Leaota și alte masive, au fost cuprinse în Parcul Natural Bucegi. Acesta are o suprafață de aproximativ 320 de kilometri pătrați, dintre care aproximativ 60% sunt păduri și 30% pajiști alpine. Pe lângă peisajele variate și spectaculoase ale Bucegilor, parcul protejează și alte elemente valoroase, de la varietatea extraordinară a habitatelor până la diversitatea deosebită a vegetației și faunei. În acest areal au fost identificate peste 3.000 specii de plante și aproximativ 3.500 specii de animale, multe dintre ele rare sau endemice.
Dintre plante, în Bucegi se regăsesc aproximativ 60 de specii și subspecii endemice, precum și unele plante relicte glaciare. Deosebit de pitorești sunt speciile de arbori și arbuști ce cresc mai ales pe abrupturile stâncoase dinspre valea Prahovei, inclusiv exemplare de tisă, larice, zâmbru și brazi seculari. În ceea ce privește fauna munților Bucegi, aici se regăsesc 129 specii de păsări, iar dintre cele 45 specii de mamifere se remarcă ursul brun, râsul, lupul, vulpea, cerbul carpatin, căprioara, capra neagră sau mistrețul. Parcul cuprinde un număr de 14 rezervații naturale, cele mai cunoscute fiind Abruptul Prahovean, Abruptul Bucșoiu-Mălăiești-Gaura, Zănoaga-Lucăcilă, Orzea-Zănoaga, Cheile Urșilor, Colții lui Barbeș, Cheile Tătarului sau Turbăria Lăptici.
Putem pătrunde relativ ușor în împărăția Bucegilor din mai multe direcții și în felurite modalități, însă cel mai rapid este drumul cunoscut drept Transbucegi (DJ 713), ce se desprinde din DN 71 (Sinaia – Târgoviște). Acesta urcă spre Platoul Bucegi până la aproape 2.000 de metri altitudine, aproape de Cabana Babele, de unde o mulțime de trasee turistice ne facilitează explorarea mai departe. În șaua Dichiu se desprinde un alt drum ce coboară spre valea Ialomiței, trece pe lângă lacul Bolboci și urcă până în zona Peștera. Putem ajunge mai repede pe platoul înalt al Bucegilor și prin intermediul transportului pe cablu (telecabină și telegondolă) din Sinaia sau Bușteni.
Caută Cazare în Munții Bucegi pe Booking.com!
Cu toate aceste facilități moderne, cea mai plăcută și incitantă opțiune de explorare a munților Bucegi rămân cele peste 50 de trasee de drumeție amenajate, cu diferite lungimi și niveluri de dificultate. Unele dintre acestea urcă din văile înconjurătoare spre culmile înalte, în timp ce altele leagă cele mai importante atracții aflate pe creste și pe platou. Majoritatea traseelor populare ce ne permit să urcăm spre înălțimile Bucegilor încep din stațiunile de pe valea Prahovei, străbătând sălbaticul și impunătorul Abrupt Prahovean, unde altitudinea crește accentuat cu 500-900 metri în doar câțiva kilometri. Urcând cu greu pantele accentuate din areal natural protejat, avem șansa de a admira peisaje incredibile, cu creste și stânci verticale, prăpăstii adânci, văi sălbatice și cascade uluitoare.
Un traseu destul de dificil ce începe din Sinaia ne permite să ajungem până la Cascadele Vânturiș, ascunse într-o vale prăpăstioasă de lângă Coții lui Barbeș, un mic masiv pitoresc protejat pentru relieful dramatic și biodiversitatea unică. La topirea zăpezilor și în perioadele ploioase, cascada principală este impresionantă, având o înălțime de aproximativ 50 metri. Din Bușteni ne putem aventura pe câteva trasee spectaculoase, dar destul de solicitante, cele mai cunoscute fiind Jepii Mari (+1.100 metri) spre Cabana Piatra Arsă și Jepii Mici (Valea Jepilor) spre Cabana Caraiman (+1.000 metri). De aici putem unde putem continua spre Cabana Babele sau spre Crucea Eroilor pe Brâna Mare a Caraimanului (traseu expus).
La Crucea de pe Caraiman putem ajunge și urmând un traseu mai ușor pe culme de la Cabana Babele, după care acesta continuă spre vârful Omu. Ridicată în apropiere de vârful Caraiman (2.384 metri), Crucea Eroilor Neamului a fost construită între 1926 și 1928, în onoarea zecilor de mii de soldați români ce au murit în luptele de pe Valea Prahovei din Primul Război Mondial. Monumentul impresionant are o înălțime de 48 metri și în prezent are și iluminat nocturn, fiind vizibilă din valea de jos sau de pe culmile munților din jur. Priveliștea de aici este memorabilă, în special la răsărit sau apus, cu stațiunile înșirate pe Valea Prahovei și culmile Carpaților ce par a continua la nesfârșit.
Alte poteci pornesc din Bușteni spre Poiana Coștilei, iar apoi urcă spre vârful Omu pe valea Cerbului. Explorând traseele mai ușoare ce înconjoară stațiunile de pe valea Prahovei putem ajunge în câteva locuri splendide, o experiență fascinantă fiind Poteca Regală din Sinaia ce ne conduce spre câteva puncte de belvedere memorabile (stâncile Franz Josef, Stâna Regală). Poate cel mai popular traseu din Bușteni ne permite vizitarea uimitoarei Cascade Urlătoarea, cu o înălțime de 15 metri, în amonte existând alte câteva mici cascade fermecătoare. Tot din Bușteni, pe traseul Jepii Mici putem ajunge la Cascada Valea Spumoasă, destul de mică dar aflată într-un cadru încântător, în timp ce primăvara, spre finalul traseului se poate admira Cascada Caraiman.
În partea de nord și nord-est a masivului Bucegi, trasee incitante urcă spre cele mai înalte culmi, iar de-a lungul acestora putem admira formațiuni stâncoase impresionante cum ar fi Colții Morarului, Creasta Balaurului, Brâna Coștilei, Valea Cerbului sau văile glaciare Mălăiești și Țigănești. Aici întâlnim și cele mai înalte piscuri din acești munți, culminând cu Vârful Omu (2.505 metri), cel mai înalt din Bucegi și al șaselea ca altitudine din Carpații Românești. Din arealul vârfului Omu pornesc câteva culmi secundare, extrem de abrupte și spectaculoase, o mare suprafață din acestea fiind protejată în arealul cunoscut sub numele de Abruptul Bucșoiu-Mălăiești-Gaura, unde putem admira o multitudine de peisaje sălbatice uluitoare, inclusiv cel mai evidențiat relief glaciar din Bucegi.
Mai multe trasee ce pornesc din Azuga sau Predeal pe văile unor pârâuri se întâlnesc în Poiana Pichetu Roșu, lângă vârful Diham, apoi urcă spre șaua Mălăiești și Cabana Mălăiești, una dintre cele mai cunoscute din Bucegi. Din acest traseu se desprind altele ce urcă mai departe vârful Omu prin masivul Bucșoiu sau prin Hornurile Mălăieștilor. Peisajele mirifice se schimbă rapid, trecând prin păduri variate, pășuni și pajiști pline de flori, până la giganții ascuțiți de piatră, unde domnesc caprele negre. Panoramele ce se deschid de pe înălțimi sunt copleșitoare, cu silueta inconfundabilă a Pietrei Craiului spre apus, cu crestele domoale ale munților Baiului spre răsărit sau cu impunătorul masiv Postăvaru spre nord.
În partea de vest a parcului natural, din Bran pleacă mai multe trasee ce urcă spre vârfurile Scara și Omu, fie pe lângă muntele Țigănești, fie prin valea Gaura. Din satele Șimon, Moieciu de Sus sau Fundata putem urma alte câteva poteci spre culmea vestică a Bucegilor, urcând spre vârful Bătrâna sau refugiul Strunga și mai departe coborând spre valea Ialomiței. Abrupturile stâncoase celebre ale Bucegilor au determinat crearea a numeroase trasee de escaladă montană de-a lungul timpului, aici fiind locul de naștere al acestei activități în România și una dintre cele mai cunoscute destinații pentru acest tip de turism. În Bucegi există peste 250 de trasee de escaladă, cele mai multe regăsindu-se în masivele Coștila (120), Jepii Mici, Morarul și Bucșoiu.
Relieful specific zonei înalte a acestor munți este cunoscut drept Platoul Bucegi, mult mai extins decât în alte sectoare ale Carpaților. Deși există și în culmea de vest (pe munții Doamnele, Guțanu, Bătrâna, Grohotișu, Tătaru, etc) platoul este mult mai predominat în culmea principală din est, pe culmile Coștila, Caraiman, Baba Mare, Jepii Mici, Jepii Mari, Cocora, Lăptici sau Piatra Arsă. Cele mai cunoscute atracții ale platoului înalt sunt cu siguranță formațiunile geologice unice, ce au primit nume sugestive. Deși există multe alte stânci interesante pe acest platou, Sfinxul din Bucegi se remarcă prin aspectul său antropomorfic, sculptat de natură în stânca de 12 metri înălțime. Există numeroase legende fascinante legate de acest monument impresionant, unele atribuindu-i caracteristici supranaturale sau legând apariția sa de civilizații dispărute.
În apropiere, descoperim și Babele din Bucegi, un grup de stânci formate tot prin eroziunea apei și vântului, căpătând de-a lungul mileniilor aspectul specific al unor ciuperci uriașe de piatră. Unul dintre cele mai populare trasee ale platoului înalt leagă cabana Babele, unde ajungem pe drumul Transbucegi sau cu telecabina din Bușteni, de vârful Omu prin șeile Șugărilor și Cerbului. Alte poteci coboară de pe culmi spre valea Ialomiței din mijlocul masivului, de-a lungul acestora descoperind alte atracții încântătoare cum ar fi Mecetul Turcesc, Cascada Ialomița sau Cascada Doamnele. Majoritatea ne conduc spre zona Peștera, unde există câteva hoteluri și pensiuni, dar și Peștera Ialomiței, cunoscută și ca peștera Schitul Ialomiței sau Ialomicioarei.
Galeriile active și fosile ale sale au o lungime totală de 800 de metri, dintre care doar 400 de metri reprezintă traseul turistic, amenajat cu pasarele și scări metalice. Ne întâmpină mai întâi mica bisericuță a vechii mănăstiri Ialomița, ce a fost ctitorită în secolul 16 de voievodul Mihnea cel Rău. De-a lungul traseului, trecem prin mai multe săli și galerii cu dimensiuni diferite, cea mai mare fiind Sala Urșilor, unde au fost descoperite numeroase schelete de urși de peșteră, dispăruți acum mai bine de 10.000 de ani. Alte atracții din interior includ pârâul ce trece printr-o porțiune a peșterii, formând o cascadă superbă, dar și formațiunile speologice interesante.
Ceva mai departe față de peșteră, putem intra și pe Valea Horoabei, un canion îngust și sălbatic, cu tuneluri, cascade și un izbuc tumultos. Continuând în aval pe valea Ialomiței spre lacul Bolboci, ne oprim câteva clipe la Turbăria Lăptici, o mlaștină oligotrofă cu vegetație specifică, dar și în Cheile Tătarului, o altă arie naturală protejată ce ne încântă cu relieful dramatic și vegetația specifică. Amplasat într-un cadru natural fermecător, Lacul Bolboci mai este cunoscut și ca “Marea din Bucegi”, având o lungime de aproximativ 7 kilometri și o adâncime maximă de 30 metri, La câțiva kilometri sud de acesta, începem traseul prin unul dintre cele mai spectaculoase locuri din Bucegi, Cheile Zănoagei, încântătoare în orice anotimp, dar cu adevărat captivante toamna.
Parte a rezervației naturale Zănoaga, cheile spectaculoase au o lungime de aproximativ 1 kilometru și ne oferă o experiență inedită, trecând printr-un relief calcaros fascinant, cu pereți verticali înalți, numeroase mici cascade și o vegetație specifică abundentă. La capătul traseului, avem șansa de a admira Lacul Scropoasa, renumit pentru nuanțele de turcoaz incredibile. În extremitatea sudică a acestuia încep Cheile Orzei, de o frumusețe și sălbăticie aparte, însă destul de greu accesibile. Înainte de lac, ne putem abate câteva sute de metri până la Cascada Șapte Izvoare, un loc uimitor unde apa țâșnește de sub o stâncă imensă, curgând în vale prin zeci de panglici învolburate printre vegetația luxuriantă.
Dincolo de frumusețea sa incredibilă, Bucegii sunt o destinație a contrastelor și extremelor, un loc ce pare a contopi esența Carpaților într-un areal destul de restrâns din inima țării. Dacă îl privim pentru prima oară dinspre valea Prahovei, ne apare cu siguranță intimidant și poate chiar neprimitor, însă odată ajunși pe întinderile domoale ale înălțimilor percepția ni se poate schimba complet. Masivul pare a reuni două lumi diametral opuse, una destinată aventurierilor în căutarea provocărilor intense iar cealaltă deschisă către oricine dorește să cunoască farmecul muntelui. Încheind călătoria printre și peste culmile mirifice ale Bucegilor, continuăm spre nord, trecând în Transilvania și oprindu-ne în vechea cetate a Brașovului, orașul dintre munți, ce ne primește cu atmosfera sa fermecătoare și monumentele grandioase…
Locuri de văzut
Atracții și Experiențe de Neratat în Parcul Natural Bucegi
Platoul Bucegi
Relieful specific zonei înalte a acestor munți este cunoscut drept Platoul Bucegi, mult mai extins decât în alte sectoare ale Carpaților. Deși există și în culmea de vest (pe munții Doamnele, Guțanu, Bătrâna, Grohotișu, Tătaru, etc) platoul este mult mai predominat în culmea principală din est, pe culmile Coștila, Caraiman, Baba Mare, Jepii Mici, Jepii Mari, Cocora, Lăptici sau Piatra Arsă. Specifice acestui areal sunt fenomenele de eroziune diferențiată a rocilor, ce au rezultat într-o multitudine de stânci izolate cu forme interesante. Pe Platoul Bucegi se poate ajunge pe traseele de drumeție sau cu instalațiile pe cablu din Sinaia și Bușteni, dar există și un drum cunoscut ca Transbucegi, care permite accesul până în Șaua Cocora, la aproximativ o oră de Cabana Babele.
Sfinxul și Babele
Probabil cele mai cunoscute atracții ale platoului Bucegi și simbolul acestor munți, formațiunile geologice cu forme ciudate au apărut de-a lungul mileniilor prin eroziunea apei și vântului. Deși există multe alte stânci interesante pe acest platou, Sfinxul din Bucegi se remarcă prin aspectul său antropomorfic, sculptat de natură în stânca de 12 metri înălțime.există numeroase legende fascinante legate de acest monument impresionant, unele atribuindu-i caracteristici supranaturale sau legând apariția sa de civilizații dispărute. La mică distanță, Babele din Bucegi reprezintă un grup de stânci asemănătoare unor ciuperci uriașe din piatră, fiind la rândul lor înconjurate de legende.
Abruptul Prahovean
Cea mai impresionantă și spectaculoasă porțiune a masivului Bucegi este abruptul ce domină valea Prahovei cu diferențe de nivel cuprinse între 500 și peste 1000 metri. Arealul este cuprins între Sinaia (Valea Vânturiș) și Valea Morarului, dincolo de Bușteni, în cadrul acestuia fiind incluse masivele impunătoare Piatra Arsă, Jepii Mari, Jepii Mici, Caraiman, Coștila și Moraru. Acest areal este inclus în cadrul unei arii naturale protejate cu o suprafață de aproape 3500 hectare și forme de relief uimitoare, stânci și creste abrupte, văi scurte și prăpăstioase, dar și o biodiversitate specifică. Există câteva trasee antrenante ce se încumetă să urce pe pantele uneori aproape verticale, oferind însă de-a lungul lor numeroase priveliști incredibile.
Abruptul Nordic
Din arealul vârfului Omu, cel mai înalt al Bucegilor, pornesc câteva culmi secundare, extrem de abrupte și spectaculoase. Spre est se desprinde Culmea Morarul, cu o serie de stânci ascuțite cunoscute drept Acele Morarului, spre care există trasee de escaladă. Spre nord și nord-est se desprind crestele crenelate ale Bucșoiului, ce coboară din vârful Bucșoiu (2492 metri). Spre vest pleacă o culme mai lungă ce culminează în Vârful Scara (2422 metri) și din care pornesc spre nord alte culmi secundare, despărțite de văi impresionante. Între Bucșoiu și Padina Crucii se află valea Mălăiești, unde se poate coborî prin Hornurile Mălăiești spre cabana aflată ceva mai jos. La vest de culmea Padina Crucii se află valea Țigănești, cu circurile glaciare specifice, cu micul lac, dar și cu multe stânci interesante. La sud de această culme se desfășoară impresionanta vale Gaura, închisă la sud de Culmea Doamnele, ce pleacă tot din vârful Omu. Rezervația naturală paleontologică și botanică Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăiești, Gaura) ocupă o mare suprafață din aceste culmi și impresionează prin peisajul spectaculos, cu abrupturi stâncoase, pășuni alpine și păduri.
Trasee de Drumeție
În Munții Bucegi există foarte multe (peste 50) trasee de drumeție, cu diferite lungimi și niveluri de dificultate, majoritatea fiind bine marcate și întreținute. Unele dintre acestea urcă din văile înconjurătoare spre culmile înalte, în timp ce altele leagă cele mai importante atracții aflate pe creste și pe platoul Bucegi. Pornind din stațiunile de pe valea Prahovei, cele mai interesante, dar și mai dificile trasee sunt cele cu plecare din Bușteni, respectiv Jepii Mari (triunghi albastru, +1100 metri) spre Cabana Piatra Arsă și Jepii Mici (Valea Jepilor) spre Cabana Caraiman (cruce albastră, +1000 metri), de unde se poate continua spre Cabana Babele (traseu ușor) sau spre Crucea Eroilor pe Brâna Mare a Caraimanului (traseu dificil și expus). La Crucea de pe Caraiman se mai poate ajunge pe un traseu mai ușor de la Cabana Babele, iar apoi se poate continua pe culme spre Șaua Șugărilor (cruce roșie) și mai departe spre Vârfu Omu (bandă galbenă). Alte trasee pornesc din Bușteni spre Poiana Coștilei, iar apoi urcă spre Vârful Omu pe Valea Cerbul (bandă galbenă). Mai multe trasee ce pornesc din Azuga sau Predeal pe văile unor pârâuri se întâlnesc în Poiana Pichetu Roșu, lângă Vârful Diham, apoi urcă spre Șaua Mălăiești și Cabana Mălăiești (triunghi roșu), una dintre cele mai cunoscute din Bucegi. Din acest traseu se desprind altele ce urcă mai departe vf. Omu prin vf. Bucșoiu (bandă roșie) sau prin Hornurile Mălăieștilor (bandă albastră). În partea de vest a parcului natural, din Bran pleacă mai multe trasee ce urcă spre vf Scara și vf. Omu, fie pe lângă Muntele Țigănești (bandă roșie), fie prin valea Gaura (cruce roșie). Din satele Șimon, Moieciu de Sus sau Fundata pornesc alte câteva trasee spre culmea vestică a Bucegilor, urcând spre vf. Bătrâna sau refugiul Strunga și mai departe coborând spre valea Ialomiței. De-a lungul văii există alte trasee, printre cele mai cunoscute fiind cel prin Cheile Zănoagei sau cele ce urcă spre vârful Omu (bandă albastră) sau spre Cabana Babele (cruce albastră). Pe lângă aceste trasee de drumeție mai cunoscute, există multe altele de legătură.
Crucea de pe Caraiman
Ridicată în apropiere de vârful Caraiman (2384 metri), pe masivul impunător cu același nume, Crucea Eroilor Neamului a fost construită între 1926 și 1928, în onoare zecilor de mii de soldați români ce au murit pe în luptele de pe Valea Prahovei în Primul Război Mondial. Monumentul impresionant are o înălțime de 48 metri și în prezent are și iluminat nocturn, fiind vizibilă din valea de jos sau de pe culmile munților din jur.
Peștera Ialomiței
Orar: Luni-Duminică – 9.00-17.30 (vara) / 9-16 (iarna) | Bilete: 30 lei/adult
Amplasată pe cursul superior al văii Ialomiței, peștera s-a dezvoltat în partea de sud-est a muntelui Bătrâna, la o altitudine de aproximativ 1500 metri. Cunoscută și ca Peștera Schitul Ialomiței sau Peștera Ialomicioarei, are un total de 800 metri galerii active și fosile, dintre care doar 400 metri reprezintă traseul turistic, prevăzut cu pasarele și scări metalice. De-a lungul acestuia, vizitatorii trec prin mai multe săli și galerii cu dimensiuni diferite, cea mai mare fiind Sala Urșilor, unde au fost descoperite numeroase schelete de urși de peșteră, dispăruți cu mai bine de 10.000 de ani în urmă. Elementul inedit al peșterii este constituit de mica bisericuță a vechii mănăstiri a Ialomiței, ctitorită la începutul secolului 16 de voievodul Mihnea cel Rău. Construită chiar sub portalul de intrare al peșterii, biserica schitului Ialomiței de acum a fost construită recent, fiind distrusă de mai multe ori de-a lungul timpului.
Cheile Zănoagei
Unul dintre cele mai impresionante locuri din Bucegi și parte a unei rezervații naturale, Cheile Zănoagei au o lungime de aproximativ 1 kilometru, fiind desfășurate pe două sectoare. Prezintă un relief carstic spectaculos, cu pereți verticali înalți de peste 200 metri, stânci solitare, mici cascade, dar și o vegetație specifică abundentă. Prin chei trece un traseu turistic ce începe la Camping Zănoaga spre sud, la capătul acestuia aflându-se fermecătorul lac Scropoasa, recunoscut pentru coloritul său splendid. În apropierea lacului călătorii pot admira și Cascada 7 Izvoare, iar partea de sud a acestuia se află Cheile Orzei, însă nu se poate intra din această direcție.
Cascadele din Bucegi
Printre atracțiile uimitoare ale munților Bucegi se numără și câteva cascade spectaculoase, majoritatea aflându-se de-a lungul unor trasee de drumeție populare, în timp ce altele sunt ascunse în sălbăticia masivului. Cea mai cunoscută dintre acestea este Cascada Urlătoare, aflată în apropierea orașului Bușteni, la capătul unui traseu accesibil de aproximativ o oră și jumătate. Pe lângă căderea de apă principală, cu o înălțime de 15 metri, în amonte mai există câteva mici cascade fermecătoare. Tot din Bușteni, pe traseul Jepii Mici se poate ajunge la Cascada Valea Spumoasă, destul de mică dar aflată într-un cadru încântător, în timp ce primăvara, spre finalul traseului se poate admira Cascada Caraiman. La Cascadele Vânturișului se poate ajunge mai greu din Sinaia sau de pe Transbucegi, aflându-se într-o vale prăpăstioasă la sud de Vârful cu Dor și în apropiere de Colții lui Barbeș, o arie naturală protejată. La topirea zăpezilor și în perioadele ploioase, cascada principală este impresionantă, având o înălțime de aproximativ 50 metri. O altă cascadă foarte căutată de turiști este situată în apropiere de Lacul Scropoasa, în partea de sud a parcului natural. Apa iese la suprafață de sub o stâncă imensă, curgând în vale prin zeci de panglici învolburate și printre vegetația luxuriantă, formând Cascada Șapte Izvoare. Urmând valea Ialomiței în amonte spre izvoarele sale de sub vârful Omu, călătorii pot ajunge să admire și Cascada Obârșia Ialomiței, o succesiune de mici cascade formate la o altitudine de peste 2000 metri. Pe o vale secundară din apropiere se află și Cascada Doamnele, o cădere de apă destul de firavă, dar aflată într-un cadru pitoresc.
Parcul Natural Bucegi
Cuprinde atât munții Bucegi cu toată suprafața acestora, cât și mici suprafețe din munții Leaota și alte masive mai mici. Are o suprafață de aproximativ 320 kilometri pătrați, dintre care aproximativ 60% sunt păduri și 30% pajiști alpine. A fost creat în anul 2003 pentru a proteja peisajele spectaculoase, cu forme de relief unice, dar și biodiversitatea foarte bogată. Parcul cuprinde un număr de 14 rezervații naturale, cele mai cunoscute fiind Abruptul Prahovean, Abruptul Bucșoiu-Mălăiești-Gaura, Zănoaga-Lucăcilă, Orzea-Zănoaga, Cheile Urșilor, Colții lui Barbeș, Cheile Tătarului și Turbăria Lăptici. Pe lângă acestea, există numeroase alte atracții naturale spectaculoase, între care se remarcă Sfinxul, Babele, Vârful Omu, Platoul Lespezi, Colții Morarului, Turnurile Țigănești, Cerdacul din Valea Cerbului, Mecetul Turcesc, Hornurile Mălăieștilor, Circul Glaciar Țigănești, Stâncile Franz Josef, Cascada Urlătoarea, Cascada Doamnei, Cascadele din Obârșia Ialomiței și multe altele. Accesul spre parcul natural Bucegi se realizează în principal de-a lungul câtorva drumuri, cel mai important fiind numit DN1 ce urmează valea Prahovei, între București și Brașov. Din acesta se desprinde DN 71, ce leagă Sinaia de Târgoviște și trece prin partea de sud a parcului natural. La rândul său, din DN 71 se bifurcă DJ 713 (cunoscut și ca Transbucegi) ce urcă pe platoul Bucegi până în Șaua Cocora, la aproape 2.000 metri. Un alt drum județean coboară în valea Ialomiței, trece pe lângă lacul Bolboci și urcă până în zona Peștera, în timp ce alte drumuri forestiere pot fi utilizate pe anumite porțiuni. În zona alpină se poate ajunge și prin intermediul transportului pe cablu (telecabină și telegondolă) din Sinaia și Bușteni sau de-a lungul traseelor de drumeție ce urcă din văile înconjurătoare.
Biodiversitate Bucegi
Munții Bucegi sunt cuprinși atât în parcul natural cu același nume, dar și în cadrul unui sit Natura 2000, fiind recunoscuți pentru biodiversitatea extrem de bogată și complexă. În acest areal au fost identificate peste 3000 specii de plante și aproximativ 3500 specii de animale, multe dintre ele rare sau endemice. Parcul natural conservă mai multe tipuri de ecosisteme montane, subalpine și alpine, cu păduri de foioase, conifere și amestec, pajiști, tufărișuri, stâncării, râuri și lacuri. Dintre plante, în Bucegi se regăsesc aproximativ 60 de specii și subspecii endemice, precum și specii de plante relicte glaciare. Printre speciile vegetale rare se remarcă floarea de colț, papucul doamnei, bujorul de munte, sângele voinicului, iedera albă, argințica, angelica, gențiana și altele. Deosebit de pitorești sunt speciile de arbori și arbuști ce cresc pe abrupturile stâncoase dinspre valea Prahovei mai ales, inclusiv exemplare de tisă, larice, zâmbru și brazi seculari. În ceea ce privește fauna munților Bucegi, aici se regăsesc 129 specii de păsări, inclusiv cocoșul de munte, zăganul, acvila de munte, șorecarul comun și altele, iar dintre cele 45 specii de mamifere se remarcă ursul brun, râsul, lupul, vulpea, cerbul carpatin, căprioara, capra neagră sau mistrețul.
Cabane și Camping
În arealul munților Bucegi există mai multe cabane ce oferă cazare drumeților, unele dintre ele funcționând tot timpul anului. Cele mai cunoscute sunt Cabana Omu (ce mai mare altitudine din România), Cabana Babele, Cabana Mălăiești, Cabana Diham, Cabana Caraiman, Cabana Furnica, Cabana Piatra Arsă, Cabana Vârful cu Dor sau Complexul Zănoaga. Pe lângă acestea există și o serie de refugii turistice, amplasate de obicei pe traseele mai lungi sau în locuri mai izolate. În Munții Bucegi, camparea cu cortul nu este indicată din cauza numărului destul de mare al urșilor, însă cele mai indicate locuri la nevoie sunt în preajma cabanelor turistice.
Alte Descoperiri Interesante
Telecabina Bușteni-Babele
Cel mai lung traseu de telecabină din Europa se află la Bușteni, legând orașul de platoul Bucegi, pe o lungime de 4.350 metri și o diferență de altitudine de peste 1.200 metri. Călătoria pe deasupra prăpăstiilor amețitoare de pe Valea Jepilor durează aproximativ 12 minute, fiind cea mai scurtă modalitate de a ajunge pe înălțimile munților Bucegi, de la cabana Babele plecând mai multe trasee de drumeție, dar și un alt tronson de telecabină ce coboară spre valea Ialomiței.
Orar: Luni-Duminică – 8.30-15 (marți închis) | Bilete: 200 lei/adult (tur+retur)
Escaladă în Bucegi
Abrupturile stâncoase celebre din Bucegi au determinat crearea a numeroase trasee de escaladă montană de-a lungul timpului, fiind locul de naștere al acestei activități în România și una dintre cele mai cunoscute destinații pentru acest tip de turism. Aici există peste 250 de trasee de escaladă, cele mai multe regăsindu-se în în masivele Coștila (120), Jepii Mici, Morarul și Bucșoiu.
Turbăria Lăptici
Amplasat pe valea Ialomiței, la o altitudine de aproximativ 1450 metri și având o suprafață de doar 15 hectare, Turbăria Lăptici este o mlaștină oligotrofă protejată ca arie naturală de interes național. Aici sunt conservate o varietate mare de specii vegetale specifice turbăriilor, inclusiv molid, pin, mesteacăn, salcie pitică, afin, merișor, ienupăr, rogoz, trifoi roșu, pipirig și altele. Pentru vizitarea acestei atracții speciale a fost amenajat un circuit scurt pe o punte de lemn ce permite admirarea vegetației și faunei interesante fără a afecta acest spațiu fragil.
Canionul Horoabei
În arealul din jurul Peșterii Ialomiței se regăsesc mai multe atracții interesante, toate fiind protejate în cadrul unei rezervații naturale complexe. Dintre acestea, se remarcă Cheile Urșilor și Canionul Horoabei, două văi sălbatice apropiate, cu o multitudine de atracții ce includ versanți prăpăstioși, grote, poduri naturale, cascade, izbucuri și altele.
Domeniul Schiabil Sinaia
Orașul Sinaia se mândrește și cu cel mai extins domeniu schiabil din România, având un total de aproximativ 25 de pârtii de schi omologate și variante ale acestora, ce însumează peste 16 kilometri. Pârtiile au lungimi între 500 și 3.000 de metri lungime, majoritatea fiind de nivel mediu, iar cele mai cunoscute sunt Drumul de Vară, Valea Dorului, Valea Soarelui, Furnica, Lăptici, Floare de Colț și Călugărul. Toate aceste pârtii sunt deservite de instalații de transport pe cablu, majoritatea plecând din apropierea vârfului Furnica și coborând pe ambii versanți ai muntelui, atât spre valea Prahovei, cât și spre Platoul Bucegi, unde se află câteva cabane montane. Pentru a ajunge la domeniul de schi aflat la 2.000 metri altitudine, turiștii au opțiunea telecabinei ce pornește din centrul orașului și a telegondolei ce pleacă de la 1.000 metri. Ambele instalații moderne au ca punct intermediar stațiile de la 1.400 metri.
Trasee Tematice
În Parcul Natural Bucegi există mai multe trasee tematice, majoritatea având dificultate ușoară sau medie, permițând turiștilor vizitarea unor atracții interesante sau descoperirea peisajelor și biodiversității parcului. Printre cele mai populare se numără traseul din Bușteni spre Cascada Urlătoarea, traseul din Bușteni prin Jepii Mici spre Cabana Babele, traseul prin Cheile Zănoagei spre Lacul Scropoasa, traseul din Sinaia prin Poiana Stânii Regale spre Cota 1400, circuitul între Piatra Arsă și Cabana Babele sau traseul din Turbăria Lăptici.
Lacul Bolboci
Amplasat într-un cadru natural încântător, fiind înconjurat de culmile împădurite ale Bucegilor ce coboară spre valea Ialomiței, Lacul Bolboci mai este cunoscut și ca “Marea din Bucegi”. Lacul de acumulare o lungime de aproximativ 7 kilometri și o adâncime maximă de 30 metri, iar în partea sa nordică se desfășoară Cheile Tătarului, o rezervație naturală de tip mixt, ce se întinde o lungime de peste 300 metri și cuprinde versanți abrupți, peșteri, cascade, dar și o vegetație specifică.
Recomandări Cazare
Cele mai bune unități de cazare din Parcul Natural Bucegi
Rating 9.5 din 1.451 recenzii!
Hotel & Spa Belmont ****
Unul dintre cele mai prestigioase hoteluri din interiorul parcului natural Bucegi, acesta este situat în inima munților, oferind camere superbe și primitoare, un restaurant internațional și centru spa!
Strada Orzea, nr.23, Padina – Peștera
Rating 8.9 din 1.061 recenzii!
Pensiunea LIN ****
Situat pe drumul ce unește Sinaia de culmea munților Bucegi, la cota 1000, această pensiunea apreciată oferă cazare în camere spațioase și dotate cu toate utilitățile, restaurant și activități!
DN71, Sinaia
Rating 9.4 din 169 recenzii!
Casa Iustin ****
Amplasat pe valea Ialomiței, în mijlocul parcului natura, această unitate oferă camere spațioase și decorate cu gust, având deasemenea și un restaurant, bar, terasă și grădină!
Strada Orzea, nr.42A, Padina-Peștera
