19
Țara
Făgărașului
În umbra crestelor tăioase ale Făgărașului se întinde un ținut idilic îmbrățișat de apele Oltului etern, o punte de legătură între românii de cele două părți ale Carpaților ce și-a păstrat autenticitatea și farmecul de-a lungul veacurilor, cu sate tradiționale și monumente impresionante!
Coborând de pe culmile golașe ale munților, urmăm văile râurilor cristaline ce se îndreaptă vijelios spre apele Oltului, dincolo de care se ridică spinările ondulate ale colinelor Transilvaniei. Trecem dintr-un sat fermecător în altul, mereu cu priveliștea spectaculoasă a crestelor înverzite sau înzăpezite ce plutesc deasupra câmpurilor nesfârșite. Diminețile sunt uneori dramatice prin aceste locuri, discul înflăcărat al soarelui fiind ascuns dincolo de creste și nori, iar cețurile adânci acoperă ținutul de la poalele munților. Primele raze ale răsăritului răzbat printre dinții de piatră ai Făgărașului și străpung covorul alb, transformând Oltul într-o panglică cu sclipiri de aur. Din loc în loc, distingem siluetele firave ale bisericilor din depărtări, iar satele vechi din Țara Făgărașului se trezesc la viață, așteptând călătorii dornici să le descopere poveștile emoționante.
Această destinație fascinantă se desfășoară în partea de sud a Transilvaniei, între munții Făgăraș și Perșani, respectiv valea Oltului și colinele Transilvaniei spre nord, în trecut fiind cunoscută și ca Țara Oltului (Altland în germană). Un ținut omogen locuit din cele mai vechi timpuri, cuprinde așezări istorice românești, multe documente din perioada medievală menționând aceste locuri ca „țara românilor”. Putem ajunge în această destinație foarte ușor din orice parte a țării, cel mai important drum fiind DN1 (E68), ce leagă orașul Brașov de Sibiu și trece prin Țara Făgărașului de la est la vest. Alte drumuri importante sunt DN7C (Transfăgărășan), DN1S și DN73A, în timp ce alte drumuri locale ne permit explorarea satelor de la poalele munților.
Începem descoperirea Țării Făgărașului din micul oraș al cărui nume l-a preluat, una dintre cele mai vechi și importante cetăți ale Transilvaniei. De-a lungul istoriei sale, Cetatea Făgăraș a aparținut unor nobili locali și domnitori, inclusiv din Țara Românească, fiind construită începând cu anul 1310, peste o fortificație mai veche, cu scopul de a proteja granița de sud a Transilvaniei. În secolul 17, aici a fost adevărata capitală a Principatului Transilvaniei, conducătorii acestuia avându-și reședința între zidurile sale. Mai târziu, a servit ca garnizoană și închisoare militară, centru al diocezei sau închisoare comunistă. Astăzi, Cetatea Făgăraș ne primește strălucitoare în centrul orașului de pe malul Oltului, fiind renovată complet în ultimii ani.
Suntem întâmpinați de zidurile și bastioanele masive ce se oglindesc în apa ce umple șanțul de apărare din jurul acestora. Putem intra peste cele două poduri, iar în curtea interioară găsim castelul impunător. Aspectul actual datează cu precădere din secolul 17, când principii de Transilvania au construit, întărit și extins majoritatea structurilor. Complexul interior include 60 de spații și camere, multe dintre acestea găzduind acum Muzeul Țării Făgărașului, cu expoziții variate și interesante ce ne permit să descoperim istoria și tradițiile acestei zone fascinante. În timpul vizitei, putem admira sala tronului cu mobilierul său spectaculos, colecția de arme și armuri medievale, colecția etnografică amplă, precum și unele expoziții artistice.
În apropierea cetății, în ultimele decenii a fost ridicat un alt monument impunător, Catedrala „Sfântul Ioan Botezătorul„ având dimensiuni impresionante și câteva trăsături deosebite, inclusiv turlele poleite cu aur sau frescele interioare. Pornind într-o plimbare prin micul oraș Făgăraș, mai putem descoperi câteva monumente interesante, începând cu Biserica și Mănăstirea Franciscană, un ansamblu de monumente istorice și arhitecturale datând din secolul 18, dar și Biserica “Sf. Nicolae” – Brâncoveanu, Biserica Reformată, sau alte câteva clădiri vechi. Suntem în centrul geografic al țării, iar din Făgăraș drumurile ni se deschid în toate direcțiile. Trecând Oltul și urcând pe dealul Calborului din apropiere, putem admira o panoramă memorabilă a țării și a culmilor Făgărașului.
Caută Cazare în Țara Făgărașului cu Booking.com!
Pornind spre apus de-a lungul Oltului, mai putem face un popas lângă satul încântător Rucăr, aflat de cealaltă parte a râului. Un mic deal din apropiere ne oferă alte priveliști captivante spre ținutul de jos, în special seducătoare la apus sau răsărit. La jumătatea distanței dintre Sibiu și Făgăraș, Mănăstirea Cisterciană Cârța este martor tăcut al secolelor ce au trecut peste această așezare veche, o amintire misterioasă din timpuri aproape uitate. Descoperim astfel un monument uimitor și rar pe meleaguri românești, fiind una dintre cele mai vechi mănăstiri de acest fel din estul Europei. A fost fondată la începutul secolului 13 de către regele Emeric, fiind construită mai întâi ca o capelă de călugării cistercieni.
Una dintre legendele ce înconjoară mănăstirea de la Cârța spune că spiritele foștilor călugări încă sălășluiesc în ruinele de aici, chiar inspirând un film. Ordinul cistercian avea odinioară reguli foarte stricte, călugării postind pentru majoritatea anului și dormind în condiții foarte grele, ceea ce a dus la moartea prematură a multora, aceștia fiind înmormântați pe domeniul din jur!
Structurile mari au apărut mai târziu, construcția fiind continuată după marea invazie a tătarilor din 1241 și terminată la peste un secol de la fondare. Mănăstirea a fost desființată de regele Matei Corvin în 1474 și este un miracol că mai rezistă până în zilele noastre, chiar dacă în mare parte doar o ruină. Cu toate acestea, încă mai păstrează semne ale măreției de altădată și ne putem imagina complexul impresionant în perioada de maximă dezvoltare. Astăzi mai putem admira arhitectura gotică splendidă a vechii mănăstiri, capela încă intactă fiind utilizată de comunitatea evanghelică a satului. Admirăm și turnul clopotniță înalt, o parte din fațada principală și ruinele aripii de sud. În fosta navă a catedralei există un cimitir german, iar una dintre clădirile adiacente găzduiește un mic muzeu local.
Continuând spre vest, ne oprim în micul oraș Avrig, la doar câțiva kilometri de Sibiu, unde vizităm reședința de vară a baronului Samuel von Brukenthal, construită începând cu anul 1762. Complexul superb al Palatului Brukenthal de la Avrig include un parc fermecător cu orangerie și palatul elegant, format dintr-un corp central și două aripi mai mici. De-a lungul anilor, acesta a trecut prin multe schimbări, fiind transformat în sanatoriu și centru termal pentru mare parte din secolul 20. Lăsat în paragină mulți ani, complexul a fost renovat după 2011, iar acum găzduiește evenimente private și spații de cazare unice. Putem descoperi domeniul pentru a admira impresionantele grădini terasate, fântâna centrală și arhitectura barocă a palatului. De asemenea, merită vizitată și Biserica Evanghelică din apropiere, fiind construită în secolul 13 și fortificată câteva secole mai târziu. În Avrig mai există o biserică ortodoxă interesantă din secolul 18 și un mic muzeu etnografic.
De aici ne întoarcem spre răsărit prin așezările de la poalele munților, iar în satul Porumbacu de Jos, pe lângă casele vechi cu arhitectură tradițională, în ultimii ani au apărut și câteva locuri mai inedite, începând cu deja renumitul Castel de Lut din Valea Zânelor, creat de viziunea unei familii din București. Asemănat unui castel din povești, acesta a fost construit aproape integral din lut și materiale naturale. Mai departe, satele pitorești se înșiră pe văile ce coboară din munți, ascunzând alte comori de arhitectură rurală sau biserici vechi desemnate monumente istorice, cum ar fi cele din Cârțișoara, Arpașu de Sus, Arpașu de Jos, Viștea de Sus, Viștea de Jos, Olteț, Sâmbăta de Sus, Voila, Mărgineni, Mândra, Șercăița, Ohaba, Veneția de Sus, Veneția de Jos sau Comăna de Jos, printre altele. În Cârțișoara putem vizita și micul muzeu dedicat memoriei lui Badea Cârțan, un țăran simplu ce a luptat pentru libertatea și unirea românilor de pretutindeni. A rămas în istorie și pentru drumul făcut pe jos până la Roma, unde a vrut să vadă monumentele ce atestă originile poporului român.
Continuăm călătoria până pe valea Sâmbetei, unde satul Sâmbăta de Sus păstrează câteva monumente excepționale. Palatul Brâncovenesc a fost construit de Grigore Brâncoveanu în secolul 19, pe ruinele vechiului palat ridicat de domnitorul Țării Românești cu două secole mai devreme și dărâmat la sfârșitul secolului 18. Din vechiul domeniu se mai păstrează doar pivnițele de sub actualul palat și ruinele porții de intrare, bogat ornamentată. Câțiva kilometri spre nord putem vizita Herghelia Sâmbăta de Jos, unde ne întâlnim cu superbii cai lipițani, aceasta fiind cea mai mare herghelie de acest fel din țară și una dintre cele mai importante din Europa. Caii pot fi admirați atât în grajduri, dar și cutreierând liberi pe fostul domeniu al castelului Brukenthal, astăzi aproape o ruină.
La una din porțile de intrare spre crestele spectaculoase ale Făgărașului, ce adesea dispar în nori, regăsim o mănăstire renumită pentru frumusețea sa deosebită și pentru cadrul natural spectaculos în care se află. Mănăstirea Brâncoveanu sau Sâmbăta este amplasată la marginea pădurilor și a fost întemeiată în 1696 de domnitorul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu. Acesta a devenit mai târziu primul martir al ortodoxiei românești, iar mănăstirea i-a urmat parcă destinul tragic peste veacuri. Aceasta a fost distrusă împreună cu alte 150 mănăstiri din Transilvania în timpul persecuției ortodoxe impuse de conducătorii de la Viena. De-a lungul veacurilor următoare, au existat multe încercări de reparare a monumentului, însă abia în 1926 a început refacerea bisericii, fiind sfințită din nou în 1946 de cel de-al doilea ctitor, Regele Mihai I.
Stilul brâncovenesc impresionant și picturile interioare au fost păstrate la renovarea bisericii vechi, aceasta fiind acum înconjurată de un complex de clădiri ce se aseamănă unei cetăți. Acestea au fost ridicate în jurul unei curți interioare superbe de către al treilea ctitor al mănăstirii, mitropolitul Antonie Plămădeală. În cadrul complexului putem admira biserica nouă dedicată sfinților Brâncoveni, micul muzeu cu obiecte religioase valoroase, biblioteca, capela sau chiliile călugărilor. În curtea exterioară, există și o prestigioasă academie teologică, o școală de pictură a icoanelor și alte spații. În satele din apropiere mai putem descoperi câteva locuri interesante, dar mai puțin cunoscute, cum ar fi Cetatea Breaza, vâltorile din satul Lisa, poiana de narcise din Dumbrava Vadului sau moara veche din satul Ohaba.
La limita de sud-est a Țării Făgărașului și la poalele munților Țaga, Mănăstirea Rupestră din Șinca Veche este unul dintre cele mai interesante și inedite monumente religioase din Transilvania, fiind situată în satul cu același nume, pe drumul dintre Făgăraș și Zărnești. Săpată într-un deal stâncos la sud de sat, mănăstirea cuprinde două biserici amenajate în peșteri, aparent datând de la mijlocul secolului 18, când religia ortodoxă a fost interzisă în Transilvania. Arheologii și cercetătorii au descoperit că aceste temple sunt de fapt mult mai vechi, datând cu până la 7 milenii în urmă, deși originea, funcțiile și arhitectura lor originală rămân în mare parte un mister. Spațiile subterane includ săli mai largi unite prin galerii, unele dintre acestea fiind prăbușite, cu sculpturi stranii și altare iluminate de razele soarelui ce pătrund prin crăpături în stâncă, creând astfel o atmosferă sublimă. Din păcate, vizitarea organizată a monumentelor este recentă, iar de-a lungul timpului, turiștii ocazionali sau căutătorii de comori au distrus mare parte din aspectul original.
Extremitatea estică a Țării Făgărașului mai cuprinde câteva sate aflate la poalele munților Perșani, unde, pe lângă bisericile vechi declarate monumente istorice, putem regăsi valea fermecătoare a Comanei. Aceasta ascunde câteva locuri remarcabile, începând cu Peștera Comăna, ce este protejată pentru valoarea științifică deosebită și poate fi vizitată doar în prezența speologilor. În apropiere mai putem admira și Coloanele de Bazalt de la Piatra Cioplită, un monument al naturii impresionant. Din Țara Făgărașului, urmăm valea Oltului în sus și ne oprim în micile depresiuni de la poalele Perșanilor, unde admirăm vechea și măreața cetate de la Rupea, dar și ansamblul de minuni ale naturii de la Racoș, ce ne poartă imaginația prin ere geologice îndepărtate…
Atracții și Experiențe
Locuri de Văzut și Lucruri de Făcut în Țara Făgărașului
Cetatea Făgăraș
Program vizitare: Marți-Vineri – 8-17 / Sâmbătă-Duminică – 9-17 (ultima intrare 16) | Tarife: 30 lei/adult
Una dintre cele mai impresionante și importante fortărețe ale Transilvaniei se află chiar în centrul orașului Făgăraș din județul Brașov, pe malul sudic al Oltului. A fost construită mai întâi din lemn și pământ la începutul secolului 14, însă adevărata dezvoltare a început din secolul 16. Zidurile au fost întărite și au fost construite noi elemente de fortificație. Domeniul a fost deținut o perioadă și de către Mihai Viteazul. Structura actuală provine în mare parte din secolul 17, când cetatea devine reședința principilor de Transilvania, o adevărată capitală a regiunii. Gabriel Bethlen și Gheorghe Rackoczi I au definitivat aspectul complexului feudal de la Făgăraș, adăugând noi elemente administrative sau militare, inclusiv șanțul cu apă ce înconjoară cetatea și acum. Având o formă de patrulater neregulat cu turnuri puternice în colțuri și un turn avanpost spre est, cetatea este apărată și de un zid exterior prevăzut cu patru bastioane în stil italian. Lângă turnul exterior ce acum are și rolul de poartă a fost construită clădirea corpului de gardă. Fortificația masivă din interior a fost transformată acum în sediu al Muzeului Țării Făgărașului „Valer Literat”, oferind o experiență culturală fascinantă. Muzeul extrem de bogat și variat cuprinde trei secțiuni principale și aproximativ 20 de colecții cu mii de exponate ce pot fi descoperite în interiorul cetății. Astfel, vizitatorii pot descoperi istoria Țării Făgărașului, etnografia autentică a acestei destinații, dar și lucrări de artă. Se remarcă armele și cărțile vechi, icoanele pe sticlă și costumele populare sau obiectele splendide din sticlă.
Mănăstirea Cisterciană Cârța
Program vizitare: Zilnic – 11-20 | Tarife: 30 lei/adult
Printre cele mai importante monumente istorice și arhitecturale din Transilvania, mănăstirea sau abația cisterciană de la Cârța a fost întemeiată la începutul secolului 13 și dezvoltată de-a lungul secolelor următoare. Cistercienii erau un ordin religios ce depindea de Vatican, iar aici a fost cel mai estic așezământ al lor din Europa. Mănăstirea de la Cârța aparținea e abația cisterciană de la Igriș, la rândul ei dependentă de abația Pontigny din regatul francez. Deși a funcționat o perioadă destul de scurtă, fiind desființată de regele Matia Corvin în 1474, mănăstirea a fost destul de importantă în sudul Transilvaniei, influențând inclusiv construirea unor alte monumente în stil gotic.
Construcția s-a realizat într-o perioadă destul de lungă, înainte și după marea invazie tătară din anul 1241, iar în momentul de maximă dezvoltare, complexul abației de la Cârța era cu adevărat impresionant. Acest lucru este demonstrat de documentele istorice, dar și de structurile ce s-au păstrat miraculos. În trecut, complexul era compus din biserica pe latura de nord, un zid pe latura vestică și clădiri în partea de est și sud. Dintre acestea, în prezent mai pot fi admirate corul bisericii ce încă mai este folosit de comunitatea luterană, ruinele navei bisericii, capela din partea de sud și ruinele corpului estic. Pe lângă complexul mănăstire, într-o clădire anexă a fost amenajat un mic muzeu ce prezintă istoria și tradițiile localității.
Palatul Brukenthal Avrig
Ansamblul istoric și arhitectural este amplasat în partea de nord a orașului Avrig din județul Sibiu. Acesta a fost construit de către baronul Samuel von Brukenthal, ce a devenit guvernator al Transilvaniei începând cu anul 1777. A fost creat de către arhitectul Johann Eberhard Blaumann și a servit ca reședință de vară a baronului. Complexul cuprinde clădirea impresionantă a palatului baroc cu trei aripi în formă de U, fiind o reproducere la scară mult mai mică a palatului Schonbrunn din Viena. Pe terasa inferioară palatului se desfășoară parcul fermecător în stil baroc, dar și o orangerie. În ultimele decenii, după ce ajunsese în stare de degradare, ansamblul palatului de la Avrig s-a transformat într-o destinație complexă, palatul găzduind acum oaspeții într-o atmosferă elegantă și rafinată, în timp ce domeniul este folosit uneori pentru evenimente private. Vizitatorii mai pot descoperi un restaurant excelent, mic muzeu al sticlei, o cafenea istorică și alte atracții, inclusiv vechea biserică evanghelică din apropiere.
Mănăstirea Brâncoveanu
Cunoscută și sub denumirea de Mănăstirea Sâmbăta, aceasta este situată în stațiunea climaterică Sâmbăta ce aparține de satul Sâmbăta de Sus. Chiar la intrarea pe valea Sâmbetei, cu crestele maiestuoase ale Făgărașului deasupra, mănăstirea a fost ridicată inițial în anul 1657, biserica fiind construită 50 de ani mai târziu de domnitorul Constantin Brâncoveanu. Un secol mai târziu, întregul așezământ a fost distrus cu tunurile de un general austriac, odată cu zeci de alte mănăstiri ortodoxe din Ardeal. Renașterea a avut loc abia începând cu anul 1946 la inițiativa mitropolitului Nicolae Bălan și în timpul regelui Mihai I, al cărui portret a fost pictat în biserica veche. Aceasta păstrează atât arhitectura brâncovenească originală, dar și o parte dintre picturile vechi superbe. Complexul monahal de la Sâmbăta mai cuprinde clopotnița, paraclisul brâncovenesc, fântâna veche din secolul 16, casa brâncovenească, corpurile noi de chilii, capela nouă, o bibliotecă, un mic muzeu, un centru academic religios și multe altele.
Mănăstirea Rupestră Șinca Veche
Program vizitare: Luni-Sâmbătă – 9-18 (vara) / Duminică – 12-18 | Tarife: intrarea liberă
Situat în apropiere de satul Șinca Veche, în partea de sud-est a Țării Făgărașului și la doar 20 de kilometri sud de orașul Făgăraș, acest sit istoric și religios atrage tot mai mulți vizitatori. O destinație fascinantă și destul de neobișnuită, mănăstirea rupestră de la Șinca Veche are o istorie îndelungată, însă originile sale nu sunt cunoscute pe deplin. Există păreri că acestea datează încă din antichitate, fiind inițial temple dacice sau chiar de pe timpul unei civilizații mai vechi, în timp ce alții cred că începuturile ar fi undeva prin secolul 12. Cert este că locuitorii din zonă le utilizau în secolul 18, când ortodoxia a fost interzisă în Transilvania ce aparținea atunci de Imperiul Habsburgic. Situl rupestru a fost sculptat în rocă sub nivelul pământului și cuprinde în total nouă săli, în care s-au identificat două altare, un lucru destul de neobișnuit. Unele teorii susțin existența a două biserici separate, iar peretele despărțitor s-a fi prăbușit între timp. Poate cel mai impresionant loc este primul altar unde există un horn de aproximativ 20 metri ce face legătura cu exteriorul și permite pătrunderea luminii. Mai există multe alte lucruri interesante pe care vizitatorii le pot descoperi, dar și multe altele ce s-au pierdut odată cu timpul și cu distrugerile provocate de vizitatorii de ocazie din trecut.
Herghelia Sâmbăta de Sus
Program vizitare: Luni-Vineri – 9-18 (vara) / 9-16.30 (iarna) | Tarife: 20 lei/adult
Considerată unul dintre cele mai mari și importante centre de cai lipițani din lume, având o tradiție de peste un secol. Înființată inițial încă din 1874 și apoi din nou în 1920, Herghelia de la Sâmbăta de Jos are ca rol creșterea cailor din rasa lipițan, renumiți în toată lumea pentru grația, docilitatea, dar și temperamentul vivace ce se pretează dresajului și sporturilor ecvestre. Aici se află în prezent sute de cai ce fac parte din șapte linii genetice denumite după armăsarii strămoși ce au stat la baza dezvoltării lor. Complexul hergheliei poate fi vizitat pentru a admira superbele animale în grajduri sau în libertate, dar și pentru a descoperi informații despre istoria creșterii acestor animale fascinante. De asemenea, vizitatorii pot asista sau participa la activități diverse, inclusiv plimbări cu trăsuri, cursuri de călărie, spectacole ecvestre și altele. În perimetrul hergheliei de la Sâmbăta de Jos se regăsește și Castelul Brukenthal, astăzi aflat degradare avansată. A fost construit de contele Josef von Brukenthal, fratele baronului ce a ridicat palatele de la Sibiu și din Avrig. Un monument baroc excepțional de la mijlocul secolului 18, castelul nu poate fi vizitat și nu se știe cât va mai rezista până la prăbușiea completă.
Drumeții spre Creasta Făgărașului
Unele dintre cele mai spectaculoase trasee din munții Făgăraș încep în satele din depresiunea Făgărașului și urcă apoi pe principalele văi spre crestele înalte. Unul dintre cele mai cunoscute și frecventate este traseul pe Valea Sâmbetei (triunghi roșu) spre Fereastra Mare a Sâmbetei. Un traseu destul de lung și în porțiunea finală abrupt, este parcurs de obicei doar până la cabana Sâmbăta, în apropiere aflându-se Chilia lui Arsenie Boc. Un alt traseu mai popular este cel spre Vârful Negoiu, cu plecare din Porumbacu de Sus (triunghi albastru) pe valea Porumbacu. Alte trasee urcă din Țara Făgărașului pe văile Avrig, Arpășel, Ucișoara, Viștea Mare, Pojorta și altele.
Alte Descoperiri Interesante
Locuri și activități mai puțin cunoscute în Țara Făgărașului
Muzeul Badea Cârțan
Micul muzeu dedicat unei figuri istorice mai puțin cunoscute este situat în centrul satului Cârțișoara, de-a lungul drumului ce urcă spre culmile munților și devine Transfăgărășanul. Înființat încă din anul 1968, muzeul Badea Cârțan este dedicat unui țăran originar din sat ce a rămas în istorie ca un luptător permanent pentru unirea tuturor românilor. Născut în anul 1849, acesta a adus mai întâi cărți românești de peste munți, apoi a plecat pe jos spre Roma pentru a descoperi el însuși istoria poporului român cuprinsă Columna lui Traian. A fost primit de autoritățile din capitala Italiei și există fotografii ale țăranului dac ce a mers pe jos până la Roma. A continuat să călătorească toată viața și să viseze la marea unire a românilor, însă din păcate a murit cu câțiva ani înainte ca visul său să fie îndeplinit. Muzeul este găzduit de o gospodărie autentică țărănească din secolul 19 și cuprinde obiecte și documente despre viața lui Gheorghe Cârțan. Vizitatorii mai pot descoperi și o colecție etnografică interesantă, cu mobilier tradițional, icoane pe sticlă, ceramică și altele.
Program vizitare: Marți-Duminică – 9.30-17.30 (vara) / iarna – grupuri cu programare | Tarife: 30 lei/adult
Palatul Brâncoveanu
Un monument aproape uitat din Țara Făgărașului, cunoscut de foarte puțini turiști, se află în satul Sâmbăta de Sus. Palatul inițial a fost construit de domnitorul Constantin Brâncoveanu în anul 1708 după modelul celor de la Mogoșoaia și Potlogi. Acesta a fost distrus de către autoritățile regiunii la sfârșitul secolului 18, când au rămas doar fostele pivnițe. Pe această bază, monumentul actual a fost ridicat de către Grigore Brâncoveanu în prima jumătate a secolului 19, iar după al Doilea Război Mondial a avut diverse destinații. Printre cele mai interesante elemente ce se păstrează din vremurile mai vechi, vizitatorii de ocazie pot admira vestigiile porții de acces, cu bogate ornamentații.
Valea și Peștera Comăna
O destinație mai puțin cunoscută din extremitatea estică a Țării Făgărașului, valea Comănei din comuna cu același nume cuprinde câteva locuri foarte interesante. Peștera Comăna, cunoscută local și ca Peștera din Valea Mănăstirii reprezintă o rezervație naturală și este protejată pentru valoarea științifică extraordinară, cu numeroase și diverse formațiuni speologice ascunse în adâncuri, inclusiv stalagmite uriașe, bazine cu cristale, scurgeri parietale extinse și alte structuri rare sau spectaculoase. Peștera este formată dintr-un labirint de galerii și săli dispuse pe trei niveluri, în interior existând și o colonie de lilieci ce aparțin unei specii protejate. În apropiere, pe aceeași vale pot fi admirate și Coloanele de Bazalt de la Piatra Cioplită, o altă arie protejată cu formațiuni geologice interesante, specifice activității vulcanice din neozoic.
Castelul de Lut Valea Zânelor
Cândva unul dintre cele mai celebre locuri din Țara Făgărașului și chiar din Transilvania, Castelul de Lut din localitatea Porumbacu de Sus s-a transformat în ultimii ani. Dacă inițial a fost un obiectiv turistic interesant, acum a devenit un complex turistic ce oferă cazare în spații unice și o atmosferă aparte, un restaurant rafinat, dar și alte activități. Povestea Castelului de Lut de pe Valea Zânelor a început din 2004, când un investitor privat a început construirea structurii principale fanteziste din materiale naturale, principiu urmat și în dezvoltarea ulterioară a locației.
Cetatea Breaza
Unul dintre cele mai puțin cunoscute locuri din Țara Făgărașului este ascuns pe un picior de munte, la sud de satul Breaza. Înconjurată și aproape acoperită de vegetație, ruinele cetății Breaza sunt atribuite de unii primului domnitor al Țării Românești, Radu Negru, care la sfârșitul secolului 12 ar fi locuit pe aceste meleaguri. Accesul spre situl arheologic se realizează de-a lungul unei poteci marcate destul de scurte (30 minute) prin pădure. La finalul traseului pot fi descoperite ruinele celor două turnuri cilindrice și a zidurilor de apărare. Cel mai probabil, aici a existat inițial și o cetate dacică apărată de valuri din pământ.
Vâltorile din Lisa
Având o vechime de peste 150 de ani, vâltorile din satul Lisa sunt considerate cel mai vechi sistem hidraulic tradițional din țară, fiind acum utilizat mai mult pentru demonstrații turistice. Instalațiile ingenioase și inedite erau folosite în trecut pentru prepararea și curățarea diverselor țesături tradiționale, însă vâltorile reprezentau și locuri de întâlnire a comunităților rurale.
Panorame Țara Făgărașului
Dominată de crestele tăioase ale Făgărașului spre sud și de colinele nesfârșite din centru, Transilvaniei spre nord, această regiune fermecătoare apare sub forma unui culoar lung și neted de-a lungul cursului mijlociu al râului Olt. Priveliștea destinației din înălțimile munților este cu siguranță spectaculoasă, însă nu toți călătorii se pot încumeta spre culmile amețitoare. Pe lângă acestea, mai există câteva locuri de unde panorama Țării Făgărașului se întinde neîntrerupt, oferind clipe memorabile în special la răsărit sau apus. Cele mai interesante puncte de belvedere spre Țara Făgărașului includ dealul Calborului de lângă orașul Făgăraș au dealurile de lângă satele Rucăr și Săcădate, printre altele.
Recomandări Cazare
Cele mai bune unități de cazare din Țara Făgărașului
Rating 9.1 din 1.676 recenzii!
O experiență de cazare incredibilă, Palatul Brukenthal oferă cazare de excepție în fosta reședință nobiliară și în clădirile anexe palatului. Camerele decorate cu stil oferă toate facilitățile, iar domeniul include un restaurant prestigios, grădini superbe și altele!
Str. Ghe. Lazăr 39, Orașul Avrig
Rating 9.7 din 150 recenzii!
Situată în apropiere de drumul național din satul Sâmbăta de Jos, această unitate de cazare foarte apreciată oferă servicii de calitate superioară, camere spațioase cu toate utilitățile necesare, un bar și opțiunea de mic dejun!
Str. Principală 26, Sâmbăta de Jos
Rating 9.6 din 258 recenzii!
Amplasată într-o zonă superbă, chiar la poalele munților Făgăraș, această pensiune agroturistică oferă o atmosferă relaxată, având camere confortabile cu toate dotările, lounge comun, terasă, bar și grădină extinsă!
Aleea Fagului 1002, satul Drăguș
Rating 9.6 din 234 recenzii!
Situată în satul Sebeș, la 16 km de orașul Făgăraș, această pensiunea tradițională extraordinară oferă cazare în camere tradiționale superbe cu toate dotările necesare, lounge și bucătărie comună, terasă și grădină splendidă!
Sat Sebeș 154 / Hîrșeni
Rating 9.3 din 34 recenzii!
Una dintre cele mai speciale unități de cazare din Țara Făgărașului, aceasta oferă cazare într-o gospodărie tradițională, având 4 dormitoare cu mobilier autentic, un living și o bucătărie complet utialtă, grădină și alte spații tradiționale!
Str. Principală 453, Porumbacu de Sus
Rating 9.6 din 352 recenzii!
Amplasată în stațiunea Sâmbăta de Sus, la poalele munților Făgăraș, această pensiune foarte apreciată oferă camere familiale superbe cu toate dotările și decor rustic, grădină cu loc de joacă, terasă și mic dejun!
Sâmbăta de Sus