Drumul care ating norii și cucerește crestele munților ascunde nenumărate clipe de fericire pură, momente în care călătorii ajunși în tărâmul acesta fermecat rămân fără cuvinte în fața frumuseții sălbatice. Dincolo de curbele nebune și pantele abrupte, Transalpina rămâne o experiență de călătorie unică, un carusel de emoții și amintiri. Chiar dacă poate nu toată lumea a avut șansa de a realiza această călătorie incitantă, puțini sunt cei ce nu au auzit măcar de „Drumul Regelui” sau ”cel mai înalt drum din România”. Chiar dacă nu este la fel de renumit ca Transfăgărășanul, Transalpina este destul de cunoscută și în afara țării, dovadă fiind zecile și sutele de mașini, motociclete și caravane ce se avântă spre culmi în fiecare vară. Am traversat Transalpina de la un capăt la celălalt și din direcții diferite de câteva ori, iar pe porțiuni mai scurte sau mai lungi am explorat-o de zeci de ori. De fiecare dată descopăr noi priveliști incredibile, trasee ce duc spre locuri fascinante sau experiențe uimitoare de călătorie. Pe lângă condusul efectiv și admirarea panoramelor, drumul Transalpina este și punctul perfect de plecare spre alte destinații unice, locuri ce fără acest drum ar fi mult mai greu de descoperit.
1. Traseul de Creastă al Parângului
Traseul de drumeție ce urmează creasta principală a munților Parâng este unul dintre cele mai frumoase și memorabile din Carpații Românești. Chiar dacă este mult prea lung și destul de solicitant pentru a-l completa în totalitate, având peste 40 de kilometri între stațiunea Parâng și șaua Curmătura Oltețului, îl puteți descoperi pe porțiunea ce începe din Transalpina spre vest. Imediat după ce se coboară din Pasul Urdele, există un mic loc amenajat pentru parcare, unde apar și primele marcaje turistice (bandă roșie). Traseul urcă mai întâi accentuat pantele spre vârful Iezer (2157 m) după care trece prin șaua Iezer și ocolește muntele Mohoru, continuând pe culme în urcare ușoară. Înainte de vârful Setea Mare (2365 m), puteți coborî prin Hornul Lacurilor (triunghi roșu) spre lacurile din căldarea glaciară Gâlcescu sau le puteți admira de pe creastă. Din Transalpina până la Lacul Gâlcescu veți face în jur de 3 ore și acesta poate fi un traseu destul de solicitant pentru unii. Dacă mai aveți energie, puteți alege varianta de a continua spre vârful Parângul Mare (2519 m). Din intersecția cu traseul spre lacuri, veți mai face cam 3 ore (8 km), până pe Parângul Mare, într-o continuă urcare și coborâre peste vârfurile cele mai înalte din masiv. De-a lungul traseului pot fi admirate și alte lacuri glaciare superbe ce apar în văile sălbatice din partea nordică a crestei.
2. Drumul Strategica și Munții Latoriței
După ce treceți de muntele Muntinu și chiar la sud de stâna Ștefanu, din Transalpina se desprinde un drum secundar neasfaltat ce urmează culmea munților Latoriței. O culme ce se desprinde din masivul Parâng spre nord-est pe o lungime de 30 de kilometri, munții Latoriței sunt mai puțin cunoscuți de călători, fiind explorați mai ales de cei pasionați de off-road. Cu toate acestea, aici se ascund priveliști incredibile spre culmile și văile din jur, inclusiv spre Parâng și asupra lacului Vidra. Dacă aveți o mașină înaltă cu 4×4, vă puteți încumeta să porniți și pe Strategica, un vechi drum strategic militar amenajat în timpul Primului Război Mondial. Dacă prima porțiune a sa este destul de accesibilă și nu prezintă porțiuni periculoase, în afară de prăpastia ce se deschide spre dreapta, după câțiva kilometri și dincolo de vârful Puru, traseul devine mult mai greu, cu șanțuri adânci și stânci ce apar chiar în drum. Cele mai frumoase panorame le veți avea de lângă vârfurile Mogoșu și Frătoșteanu Mare (2053 m), mai ales cu oglinda lacului Vidra strălucind în vale. De aici, drumul Strategica merge spre est, coborând spre valea Lotrului la Mălaia.
Caută Cazare pe Transalpina cu Booking.com!
3. Iezerul Latoriței și Valea Latoriței
Dacă nu doriți să porniți într-o aventură off-road, după doar 2-3 kilometri pe Strategica, puteți coborî în valea Latoriței, iar în dreptul unor clădiri singuratice (probabil stație de pompare pentru stațiunea Transalpina de peste culme) începe un traseu de drumeție mai puțin cunoscut, însă care oferă șansa de a descoperi locuri incredibile. Urmând cursul Latoriței pentru doar câțiva kilometri (1 oră), puteți ajunge ușor pe malul lacului Iezerul Latoriței, înconjurat de un peisaj încântător. Desemnat arie naturală protejată pe o suprafață de 10 hectare, este lacul glaciar aflat la cea mai mică altitudine (1530 m) din Carpații Românești. Împreună cu micul lac Violeta, aflat mai sus puțin, și Cascada Moara Dracilor, una dintre cele mai frumoase din aceste locuri, dar destul de greu accesibilă, Iezerul Latoriței reprezintă o destinație sălbatică și spectaculoasă. Se poate ajunge aici și urcând pe drumul forestier ce urmează valea Latoriței din localitatea Ciungetu, trecând pe lângă superbele lacuri Petrimanu și Galbenu.
4. Lacul Vidra și Valea Lotrului
Pe la jumătatea traseului Transalpinei, drumul coboară accentuat spre valea Lotrului, unde se întâlnește cu DN 7A, ce traversează munții de la est la vest, între valea Oltului (Brezoi) și valea Jiului (Petroșani). La Obârșia Lotrului, cele două drumuri se despart, Transalpina continuând spre nord. Dacă veți continua în schimb pe valea lotrului, în câțiva kilometri ajungeți pe malul lacului Vidra, unul dintre cele mai mari și mai frumoase din țară. Amenajat pe cursul superior al râului Lotru, la o altitudine de aproape 1.300 de metri, lacul Vidra se află între munții Lotrului și Latoriței. Pe lângă apele râului, acesta mai primește aproximativ 80 de aducțiuni și captări secundare, alimentând hidrocentrala Lotru-Ciunget. Vă puteți relaxa pe malul lacului sau puteți continua spre est, trecând prin stațiunea Voineasa, apoi pe lângă alte două lacuri mai mici, înainte de a ajunge în Brezoi. În dreptul localității Mălaia, puteți porni într-o excursie de aproximativ o oră spre superba cascadă Scoruș, în timp ce din Voineasa, puteți urca pe drumuri locale ce explorează văile sălbatice spre lacurile Balindru și Jidoaia, locuri mai puțin cunoscute.
5. Valea Frumoasei și Transcindrel
La câțiva kilometri sud coada lacului de acumulae Oașa, în locul cunoscut ca Tărtărău, un drum neasfaltat se desprinde din Transalpina spre est, urmând fermecătoarea vale a Frumoasei, un pârâu cristalin ce curge în mare parte liniștit prin păduri și poieni, adunând apele din partea de vest a munților Cindrel și Lotru. Valea, ce își merită pe deplin numele, deși mai puțin cunoscută de călători, este mai animată în prima parte, vara fiind ocupată de rulote și corturi. Însă după vreo 10 kilometri, drumul cunoscut ca Transcindrel (DJ106N) devine și mai greu, începând să urce spre pasul Șteflești. De-aici începe un traseu destul de scurt spre Vârful Cindrel și Iezerele Cindrelului (cruce roșie / 1-2 ore), însă drumul continuă pe culme spre est pentru mulți kilometri, ajungând la un moment dat în stațiunea Păltiniș sau coborând spre lacul Negovanu și valea Sadului (spre satul Râu Sadului). Deși practicabil cu orice autovehicul, Transcindrel ae și porțiuni mai grele, cu pante abrupte și pietre destul de periculoase.
6. Traseul spre Iezerele Cindrelului
În cazul în care nu doriți să înfruntați o oră de condus prudent pe valea Frumoasei spre șaua Șteflești și doriți să explorați mai mult din munții Cindrel, traseul de culme (bandă roșie) începe de pe malul lacului Oașa, la aproximativ 1 km sud de baraj (în dreptul cabanei Oașa). Traseul destul de lung și solicitant (16 km / +1.o00m / 5 ore) spre vârful Cindrel, trece mai întâi prin pădure, după care urcă spre culme, de unde încep să apară priveliști din ce în ce mai largi spre munții din jur și spre lacul Oașa. După vârful Oașa Mare (1731 m), se urcă domol pe culme, trecând pe lângă vârfurile Șerbota Mare (2007 m) și Frumoasa (2162 m). De aici începe cea mai frumoasă și spectaculoasă porțiune a traseului, intrând în rezervația naturală Iezerele Cindrelului, o destinație incredibilă în orice anotimp, însă mai ales la începutul verii, când culmea este acoperită de florile roz ale bujorului de munte. Relieful glaciar din Munții Cindrel, chiar dacă mult mai puțin dezvoltat decât în Retezat, Parâng sau Făgăraș, este prezent în apropierea vârfului Cindrel, pe partea nordică a crestei. Două văi glaciare alăturate adăpostesc Iezerul Mare și Iezerul Mic, două lacuri glaciare înconjurate de un peisaj specific spectaculos.
7. Iezerul Șureanu și Vârful Șureanu
Dacă majoritatea celor ce ajung la lacul Oașa admiră barajul impresionant și vizitează mănăstirea fermecătoare de pe malul nordic, puțini se aventurează pe drumul ce trece dincolo de mănăstire și urcă spre culmea munților Șureanu. Deși nu este asfaltat și are câteva porțiuni mai grele, drumul este practicabil și merită efortul pentru locurile și priveliștile unice de sus. După ce trece prin două poieni în care s-au dezvoltat adevărate stațiuni turistice cu vile și cabane (Luncile Prigoanei și Poarta Raiului), drumul continuă până la stațiunea Șureanu, ce iarna este destul de căutată de amatorii de sporturi de iarnă, chiar dacă mai greu accesibilă. Din Curmătura Șureanu, aflată între vârfurile Șureanu (2059 m) și Vârful lui Pătru (2130 m), puteți porni pe câteva trasee de drumeții destul de scurte, dar foarte oferta te. Unul dintre acestea vă poate conduce în doar 30 de minute până la Iezerul Șureanu, considerat printre cele mai frumoase din Carpați. Cunoscut și ca „Lacul fără Fund”, acesta este amplasat la altitudinea de 1737 de metri, în circul glaciar de pe versantul estic al vârfului Șureanu și face parte dintr-o rezervație naturală complexă, ce cuprinde inclusiv specii de plante rare (orhidee albă, zâmbru).
8. Ținutul Păstorilor
În partea de nord a drumului Transalpina, pe pantele mai domoale ale munților Cindrel și Șureanu dăinuie de milenii o civilizație a păstorilor, cu sate și stâne răsfirate peste culmi și printre pășuni. Spre răsărit sunt munții Cindrel și satul Jina, ce aparține de Mărginimea Sibiului și se întinde pe 318 kilometri pătrați, cam cât suprafața Bucureștiului. Dacă satul este adunat pe câteva străzi înguste la peste 900 de metri altitudine, stânile, pășunile și fânețele oamenilor de aici se întind pe toate culmile din jur. Spre apus, valea și culmile munților Șureanu aparțin de comuna Șugag și județul Alba. Pe lângă satele înghesuite jos în valea Sebeșului, de-a lungul Transalpinei, deasupra sunt răsfirate câteva sate (Jidoștina, Arți, Bârsana), unde tradițiile pastorale sunt la fel de vii, iar peisajele rustice autentice merită efortul de a urca. Tot în acest areal pot fi admirate Tăul Bistra și câteva rezervații geologice interesante (Masa Jidovului, Stânca Grunzii. Pintenii din Coasta Jinei).
9. Cheile Jiețului
De la Obârșia Lotrului, dacă urmați drumul național 7A spre vest, după o scurtă urcare și coborâre peste câteva culmi mai domoale, veți ajunge în ținutul fermecat al cheilor Jiețului. Cu toate că sunt mai celebre pentru cascadele de gheață impresionante ce se formează aici în timpul iernii, cheile sunt o destinație încântătoare în orice anotimp. Cu pereți înalți și prăpăstioși ce adesea se apropie la câțiva metri deasupra drumului, cu cele câteva cascade ce uneori se prăvălesc peste stânci și cu apariția frecventă a caprelor negre, cheile Jiețului oferă o experiență inedită. Având o suprafață de 10 hectare și o lungime totală de peste 10 kilometri, cheile au fost declarate arie naturală protejată.
Alte Experiențe Interesante
Chiar înainte de începe urcarea pe Transalpina în orașul Novaci, puteți explora o vale fermecătoare, însă foarte puțin cunoscută. Valea Gilortului oferă un cadru natural sălbatic, ascunzând câteva cascade și cataracte spectaculoase. Chiar dacă există un drum forestier ce urmează valea, acesta este închis circulației publice și este mai plăcut să explorați zona pe jos. La capătul celălalt al drumului Transalpina, pe o colină la sud de satul Căpâlna se află ruinele fostei cetăți dacice Căpâlna, parte a sistemului de apărare al capitalei regatului dacilor. Un traseu scurt (cruce roșie / 2 km / 40 minute) vă poate conduce spre situl arheologic și chiar dacă nu mai există multe urme ale fortificațiilor, priveliștea asupra văii merită efortul. Alte locuri interesante pe care le-ați putea descoperi din Transalpina includ Mănăstirea Țeț, Poiana Muierii, Rezervația Miru-Bora, Mănăstirea Măgura și altele!
Recomandări Cazare Transalpina
Rating 9.4 din 484 recenzii!
Situată pe Transalpina, în zona de nord a stațiunii Rânca, această cabană oferă cazare superioară în camere spațioase cu priveliște, restaurant, teren de joacă și acces ușor la pârtii!
Stațiunea Rânca
Rating 9.0 din 394 recenzii!
Situat în Obârșia Lotrului, la doar câțiva kilometri de statiunea de schi Transalpina, acest han ofera cazare in camere confortabile si dispune de un restaurant apreciat!
Obârșia Lotrului / Transalpina
Rating 9.3 din 401 recenzii!
Situat pe șoseaua Transalpina, lângă lacul Tău Bistra, acest hotel oferă camere spațioase și comfortabile, restaurant, saună, grădină, terasă, bar și parcare privată!
DN67C Transalpina / Tău Bistra
