40
PARCUL Național
Retezat
Cerul se oglindește în ochii azur și turcoaz ai acestor munți, iar pădurile fermecate ascund râuri cristaline și vietăți nenumărate, toate înconjurate de piscurile amețitoare adesea rătăcite în nori, formând împreună un paradis magic unde doar cei cutezători se avântă!
În special impunători priviți dinspre Țara Hațegului sau de pe crestele din jur, Munții Retezat sunt în același timp seducători și impetuoși, chemându-ne să le cucerim înălțimile copleșitoare. Un veritabil amfiteatru natural protejat de piscuri maiestuoase, Retezatul își primește mereu oaspeții cu brațele verzi larg deschise și cu lacurile glaciare strălucind în regatul norilor. În miezul verii, mii de călători se întâlnesc în inima acestor munți, majoritatea pregătiți să continue și mai departe spre înălțimi. În zilele mai aglomerate, șirul aproape neîntrerupt al drumeților încercați și excursioniștilor de ocazie ce iau cu asalt cele mai populare trasee se aseamănă unui ritual de pelerinaj spre locurile miraculoase ale Retezatului.
Urcușul nici prea lung, nici prea greu, ne conduce curând deasupra pădurilor, iar masivitatea crestelor stâncoase din jur devine pe cât de copleșitoare, pe atât de seducătoare. Răscrucea principală a potecilor din Retezat este salba de lacuri din căldarea glaciară a Bucurei, apărată de crestele sălbatice din jur. În timpuri imemoriale, ghețarul ce se odihnea prin aceste locuri de mii și mii de ani și-a început coborârea aparent invizibilă spre văile de mai jos, sculptând peisajul și lăsând în urmă lacurile ce acum sclipesc în nuanțe uluitoare. Frumusețea unică a celui mai mare lac glaciar din țară ne oprește în loc pentru câteva minute, uimiți de viziunea spectaculoasă a acestui loc, răscolită poate doar de agitația și murmurul din jur.
Caută Cazare în apropiere de Parcul Național Retezat pe Booking.com!
Parcul Național Retezat acoperă o suprafață impresionantă (peste 380 de kilometri pătrați) din sud-vestul județului Hunedoara, cuprinzând o mare parte din Munții Retezat, renumiți pentru frumusețea sălbatică și biodiversitatea extremă. Acesta a fost primul parc național creat pe teritoriul României încă din anul 1935, proces sprijinit de profesorul Alexandru Borza și de renumitul om de știință Emil Racoviță. Peste două treimi din suprafața sa cuprinde zone de protecție integrală sau strictă, în timp ce peste jumătate este acoperită cu păduri variate. O porțiune apreciabilă din nord-vestul parcului este inclusă în Rezervația Științifică Gemenele, o zonă sălbatică în care activitățile turistice sunt interzise pentru a proteja ecosistemele valoroase, inclusiv una dintre ultimele păduri primare virgine și ultima pădure antică amestecată din Europa.
Tot aici regăsim 20 de vârfuri ce depășesc 2.000 de metri, peste 80 de lacuri glaciare și o diversitate impresionantă a vegetației și faunei. În parcul național Retezat trăiesc aproximativ 23% dintre speciile de mamifere ale continentului (55 de specii), inclusiv carnivore mari ca ursul, lupul și râsul. La acestea se adaugă alte animale și păsări rare cum ar fi capra neagră, cerbul, pisica sălbatică, jderul, viezurele, vidra, acvila de munte, șoimul călător sau cocoșul de munte. Întâlnim de asemenea și o mare varietate de plante, patru specii fiind declarate monumente ale naturii, respectiv floarea de colț, sângele voinicului, ghințura galbenă și papucul doamnei. Putem intra în parcul național îndeosebi dinspre nord și sud, existând câteva drumuri locale și forestiere ce urcă de-a lungul principalelor văi, dar și o mulțime de trasee turistice de drumeție. În interiorul parcului nu există așezări umane permanente, iar influența antropică este minimă.
Singurul drum ce se apropie de inima sălbatică a Retezatului pornește din satele Râu de Mori și Clopotiva, urmând valea Râul Mare până la Lacul Gura Apelor și continuând apoi pe valea Lăpușnicu Mare, până la Poiana Pelegii. Parte a unui sistem hidroenergetic important, lacul are o suprafață de peste 400 de hectare și o adâncime maximă de peste 160 de metri, creând un peisaj spectaculos în orice anotimp. În total, avem de parcurs aproximativ 50 de kilometri printre culmi, mare parte din aceștia fiind pe drumuri neasfaltate, însă aceasta este cea mai rapidă cale de a ajunge aproape de centrul Retezatului, din Poiana Pelegii pornind un traseu destul de ușor spre lacurile glaciare din căldarea Bucura. În acest areal încântător regăsim majoritatea lacurilor și a vârfurilor înalte din parcul național. Zona aceasta de la nord de valea Lăpușnicu Mare este cunoscută ca Retezatul Mare, în timp ce Retezatul Mic se află în partea de sud-vest a parcului.
Lacul Bucura este cel mai mare lac glaciar din Carpații Românești și poate fi considerat simbolul munților Retezat, împreună cu lacurile mai mici din apropiere, Florica, Viorica, Ana, Lia și Tăul Porții (cea mai mare altitudine din România – 2.270 de metri) formând un complex glaciar spectaculos. Odată ajunși în această vale magică sau pe crestele din jur, suntem copleșiți de peisajul uluitor, cu lacurile ce își schimbă culoarea de la albastru turcoaz la verde smarald, în funcție de lumină. La începutul verii, priveliștea este înfrumusețată și de nuanțele de roz ale bujorului de munte înflorit. Din apropierea lacului Bucura putem explora zona de-a lungul traseului numit Circuitul Lacurilor, sau ne putem avânta spre cele mai înalte și cunoscute vârfuri ale Retezatului, ca Peleaga (2.509 metri), Păpușa (2.508 metri), Retezat (2.482 metri) și altele. Această zonă este cea mai populară destinație pentru drumeții, foarte multe trasee ajungând pe creasta impresionantă de deasupra lacurilor.
Pornind în aventuri mai lungi de la Bucura peste crestele dinspre apus sau răsărit, descoperim alte minuni ale Retezatului, cum ar fi Lacul Zănoaga, cel mai adânc din România (29 de metri), sau alte lacuri splendide ca Slăveiu, Tăul Peleaga, Tăul Știrbului, Tăul Gemenele, Tăul Negru și altele. Dacă începem explorarea Retezatului Mare dinspre Țara Hațegului, putem urma principalele văi ce urcă spre piscurile spectaculoase ce străpung zarea, plutind parcă deasupra pădurilor întunecate. De-a lungul drumurilor sau a potecilor de drumeție avem șansa de a descoperi alte locuri uimitoare și mai puțin știute ale acestor munți. Din satele Râu de Mori sau Suseni urcăm pe drumul ce trece pe sub ruinele legendarei cetăți Colț și ajungem în stațiunea montană Râușor, de unde ne încumetăm pe unul dintre traseele ce cucerește vârful Retezat, ușor de recunoscut din depărtări.
Legendele Retezatului – Acești munți impresionanți sunt adesea înconjurați de numeroase legende, fiecare loc mai deosebit din Retezat având adesea povești fascinante ce și-au pierdut originile de-a lungul veacurilor. Însăși culmile și văile acestea sălbatice se spune că s-au format după lupta uriașilor cu forțe ale răului, iar vârful Retezat a rezultat din cearta a doi frați uriași sau ar fi de fapt un căpcăun rău al cărui cap ar fi fost retezat de un voinic. Mâna căpcăunului a căzut printre munți și a format lacul Bucura, iar din degetele sale au răsărit celelalte lacuri din jur. Cascada Lolaia se spune că fi locul unei tragedii unde o tânără ciobăniță s-a aruncat în vale după ce oile sale ar fi pierit, iar de supărare părul i-a albit, formând cele două panglice argintii ale cascadei. Ceva mai departe, uimitorul lac Tăul Țapului și-ar trage numele de la un prinț cu ochii verzi, transformat de o vrăjitoare în țap și aruncat într-un lac adânc, iar din trupul său a răsărit insula verde din acesta. Spre sud, alte locuri legendare ar fi apărut în urma luptei lui Iovan Iorgovan cu un balaur cu șapte capete.
Un alt drum ce pleacă din satul Nucșoara ajunge până la cabanele de la Cârnic, după care putem urca pe minunata vale înțesată de cascade feerice și priveliști greu de uitat. După doar câteva minute, trecem pe lângă Cascada Lolaia, una dintre cele mai cunoscute ale Retezatului, cu panglica învolburată a apei despărțită în două de o stâncă. Continuăm ascensiunea destul de domoală de-a lungul văii și mai sus putem alege unul dintre trasee spre culmi. Una dintre potecile fermecătoare ajunge la cabana Gențiana și urcă apoi spre Curmătura Bucurei, trecând pe la Cascada Maria Magdalena și Lacul Pietrele, iar alta urcă spre Curmătura Pelegii trecând pe lângă Lacul Galeșu, Tăul dintre Brazi sau Tăurile din Valea Rea. Alte trasee pleacă de la Cabana Pietrele spre șaua sau vârful Retezat și ne oferă șansa de a admira Culmea Lolaia, Cascadele Stânișoarei sau Lacul Stânișoara.
Un alt drum forestier destul de lung vine dinspre partea de est a parcului, începând din satul Hobița și continuând pe valea Râu Bărbat pentru mai bine de 20 de kilometri, până în poiana Stâna de Râu. De aici, pornim pe câteva trasee ce urcă spre cele mai înalte culmi, unde găsim alte comori mai puțin cunoscute, cum ar fi lacul Tăul Țapului, considerat unul dintre cele mai frumoase din Carpați, cu mica sa insulă și cu priveliștea unică ce se deschide de pe culmea amețitoare de deasupra, cunoscută drept Porțile Închise. Alte atracții din această zonă includ vârfurile Păpușa, Custura și Mare, cascada Ciomfu Mare sau lacurile Ciomfu și Custurii. Călătorii ce doresc să-și prelungească aventurile pe traseele din interiorul parcului național au de ales între zonele de campare prestabilite și spațiile de cazare amenajate. Pe lângă unitățile din stațiunea Râușor și din zona Cârnic, cele mai cunoscute cabane sunt Gențiana, Pietrele și Buta, la care se adaugă refugiile montane Poiana Pelegii, Bucura, Zănoaga, Stănuleți, Stâna de Râu, Buta și Condor (valea Ștevia).
O altă poveste ni se dezvăluie în partea de sud și sud-vest a parcului, unde Retezatul Mic ne întâmpină cu un peisaj diferit, dominat de culmi calcaroase mai scunde ce ascund numeroase formațiuni carstice uimitoare. Pornind din valea Jiului de Vest, urcăm pe văile și culmile ce ne conduc spre vârfurile mai înalte ca Piatra Iorgovanului (2.014 metri) sau Piule (2.081 metri). De-a lungul drumețiilor descoperim o multitudine de locuri spectaculoase și priveliști captivante, de la creasta impunătoare a Retezatului Mare la culmea singuratică a Oslei și de la valea nesfârșită a Cernei la înălțimile misterioase ale Godeanului. Printre cele mai fascinante atracții din această parte a Retezatului, unele aflate în apropiere de limita parcului național, putem explora și admira locuri unice cum ar fi Cheile Iarului, Cheile Scocului, Cheile Scorota, Peștera cu Corali, Cheile Urzicarului și podul natural din Scocul Urzicarului, Cheile Buții sau cascadele Valea Mării și Lazăru. Continuăm explorarea zonelor sălbatice ale Carpaților, coborând din Retezat spre sud de-a lungul defileului spectaculos al Jiului, la rândul său protejat în cadrul unui parc național…
Atracții și Experiențe
Locuri de Văzut și Lucruri de Făcut în Parcul Național Retezat
Munții Retezat
Amplasați în partea de sud-vest a Transilvaniei și a județului Hunedoara, munții Retezat sunt cuprinși între valea Jiului de Vest în sud, depresiunea Hațeg în nord și valea Râul Mare spre vest, în timp ce limita spre munții Godeanu este mai puțin evidentă. Una dintre cele mai sălbatice regiuni ale României, acești munți sunt recunoscuți mai ales pentru cele 80 de lacuri glaciare ce îi decorează culmile, dar și pentru biodiversitatea excepțională. Din punct de vedere geografic, dar și geologic, se diferențiază două masive muntoase, despărțite de valea Lăpușnicul Mare. Partea de nord este ocupată de Retezatul Mare, ce este format din roci cristaline și cuprinde o creastă principală înaltă, cuprinsă între vârfurile Retezat (2482 metri) și Mare (2463 metri), între care se află și primele două vârfuri din acești munți, Peleaga (2509 metri) și Păpușa (2508 metri). Din aceasta se desprind alte culmi secundare în aproape toate direcțiile, în general despărțite de văi lungi. În partea de sud se află Retezatul Mic, format preponderent din roci sedimentare și calcaroase, caracterizat prin altitudini mai mici și numeroase forme de relief carstic. Nu există căi importante de acces în munții Retezat, doar câteva drumuri forestiere ce urcă pe văile unor râuri (Râul Mare, Lăpușnicul Mare, Bărbat, Nucșoara, Râușor, Buta) și o mulțime de trasee de drumeție, marea majoritate începând din depresiunea Hațeg sau din valea Jiului de Vest.
Parcul Național Retezat
Acoperind o suprafață impresionantă de peste 380 de kilometri pătrați, acesta a fost primul parc național creat pe teritoriul României încă din anul 1935, proces sprijinit de profesorul Alexandru Borza și renumitul om de știință Emil Racoviță. Peste două treimi din suprafața parcului cuprinde zone de protecție integrală sau strictă, în timp ce peste jumătate este acoperită cu păduri variate. Tot aici se află aproape 20 de vârfuri ce depășesc 2.300 metri, aproape 40% dintre lacurile glaciare din România și o diversitate impresionantă a vegetației și faunei. În interiorul parcului nu există așezări umane permanente, iar influența antropică este minimă, cu excepția traseelor turistice, destul de numeroase. Parcul Național Retezat cuprinde partea centrală și vestică a munților Retezat, precum și suprafețe din munții Godeanu și Țarcu. Acoperind o suprafață de aproape 2.000 de hectare în partea de nord-vest a parcului național, rezervația științifică Gemenele a fost stabilită încă din 1955 și are rolul de a proteja ecosistemele valoroase din cadrul său, inclusiv una dintre ultimele păduri primare virgine, dar și ultima pădure antică amestecată din Europa. O altă rezervație naturală din partea de sud a parcului este Peștera Zeicului, foarte valoroasă din punctul de vedere paleontologic și al formațiunilor speologice interesante.
Biodiversitatea
Parcul Național Retezat este o zonă naturală excepțională, cu o biodiversitate incredibilă ce include aproape 1.200 specii de plante superioare, 55 specii de mamifere, 168 specii de păsări și un număr impresionant de habitate. În parcul național Retezat trăiesc aproximativ 23% dintre speciile de mamifere ale continentului (55 specii), inclusiv carnivore mari ca ursul, lupul și râsul. La acestea se adaugă alte animale și păsări rare cum ar fi capra neagră, cerbul, pisica sălbatică, jderul, viezurele, vidra, acvila de munte, șoimul călător sau cocoșul de munte. O apariție inedită sunt marmotele, 20 fiind aduse aici din Alpii Austrieci în 1973 și eliberate aproape de Lacul Gemenele. De-a lungul anilor, acestea s-au înmulțit și răspândit spre alte zone alpine, ajungând la aproximativ 400 exemplare. Aproximativ 53% din suprafața parcului este reprezentată de habitate de pădure, ca specii predominând fagul, molidul, bradul, paltinul, mesteacănul, jneapănul și altele. Dintre copacii rari, în Retezat se află cea mai reprezentativă populație de zâmbru din țară, iar aproximativ 17% din păduri sunt desemnate ca virgine sau cvasivirgine. Există de asemenea și o mare varietate de plante, cu aproape 1.200 de specii, dintre care aproximativ 90 sunt plante endemice. Patru specii de plante sunt declarate monumente ale naturii: floarea de colț, sângele voinicului, ghințura galbenă și papucul doamnei.
Lacurile Glaciare
Munții Retezat sunt recunoscuți drept ținutul lacurilor glaciare, cu aproximativ 80 de asemenea minuni ale naturii, dintre care peste 50 sunt permanente (aproape 40% din totalul Carpaților Românești). Marea majoritate a lacurilor se află la altitudinea de 1700-2300 metri, în apropierea crestei principale a Retezatului Mare. Cel mai cunoscut dintre acestea este lacul Bucura, cel mai mare din țară (aproape 90.000 metri pătrați), înconjurat de alte lacuri pe terasele apropiate (Tăul Porții, Tăul Agățat, Florica, Viorica, Ana, Lia). Puțin mai la sud de acestea se află lacul Slăveiu, iar puțin spre vest câteva tăuri mai mici, urmate de Zănoaga, cel mai adânc lac glaciar din țară (29 metri). La vest de culmea principală se remarcă lacurile Știrbu, Gemenele, Negru sau Tăul Spurcat. La nord de această culme s-au format lacurile Stânișoara, Pietrele, Galeșu, Tăurile din Valea Rea și altele, în timp ce în partea de est a Retezatului Mare se află lacurile Ghimpele, Peleguța, Tăul Țapului, Zănoagele Custurii și altele.
Circuitul Lacurilor
Amplasată în partea centrală a munților Retezat și înconjurată de creste impunătoare din aproape toate părțile, căldarea glaciară Bucura se impune prin numărul mare de lacuri și peisajele spectaculoase din jurul acestora. Unul dintre cele mai populare și fascinante din Retezat, traseul în circuit (cerc roșu) unește lacurile Bucura, Bucurel, Tăul Porții, Tăul Agățat, Florica, Viorica, Ana și Lia. Drumeția este destul de scurtă și nu prezintă elemente de dificultate deosebite (5 km / +320m / 2-3 ore). Se poate ajunge la Lacul Bucura și dinspre nord, peste Curmătura Bucurei, însă cei mai mulți călători sosesc dinspre Poiana Pelegii, pe traseul bandă albastră (3 km / +450m / 1,5 ore). La Poiana Pelegii se poate ajunge și cu mijloace auto urmând drumul ce urcă pe valea Râul Mare până la lacul Gura Apelor, apoi continuă pe valea Lăpușnicu Mare.
Trasee din Cârnic
Printre cele mai populare și tranzitate trasee de drumeție din Retezat sunt cu siguranță cele cu pornire de la Cârnic, la doar câțiva kilometri mai sus de satul Nucșoara. Urmând valea în amonte pe lângă cascada Lolaia, drumeții au la dispoziție mai multe variante de a urca spre crestele Retezatului. Urmând valea Pietrele, trecând pe la cascada Maria Magdalena, fosta cabană Gențiana și lacul Pietrele se poate ajunge la Curmătura Bucurei (bandă albastră / 9 km / +1200m / 4-5 ore). Alte două trasee se despart spre est prin valea Rea (triunghi galben) sau prin valea Galeșu (triunghi roșu), urcând pe lângă Tăul dintre Brazi, Tăurile din Valea Rea, Lacul Galeșu sau Lacurile din Valea Zănoagelor spre vârful Păpușa (10 km / +1500m / 5-6 ore). Alte trasee se despart spre vest, urmând valea Stânișoara (triunghi albastru) sau culmea Lolaia (bandă galbenă) spre vârful Retezat (9-10 km / +1460m / 5-6 ore).
Trasee spre Vârful Retezat
Câteva trasee de drumeție pornesc din stațiunea montană Râușor, unde se ajunge foarte ușor pe un drum asfaltat. De aici există două sau trei variante de a cuceri vârful Retezat (2482 metri), fiecare cu propriile provocări și peisaje sălbatice. Traseul ce pornește bandă roșie (6 km / +1240m / 4-5 ore) urcă pe lângă valea Ștevia și trece pe la refugiul Condor, în timp ce traseul triunghi roșu (7 km / +1240m / 4-5 ore) pornește pe valea Vălăreasca trece prin șaua Muncelu și șaua Prelucele. Un alt traseu (cruce albastră) face legătura cu traseul ce urmează culmea Lolaia.
Retezatul Mic
În partea de sud și sud-vest a munților Retezat se află masivul Retezatul Mic (Piule -Iorgovanu), caracterizat de un peisaj diferit față de munții din nord dar și față de munții Godeanu. Sunt alcătuiți preponderent din calcare jurasice de mari dimensiuni, având culmi mai scunde și numeroase forme de relief carstic (chei, peșteri, lapiezuri, doline). Cele mai înalte vârfuri sunt Piule (2081 metri) și Piatra Iorgovanului (2014 metri), iar legătura cu Retezatul Mare este realizată prin culmea dintre vârfurile Custura și Păpușa. Un element extraordinar este că apele drenate subteran în acest sector nu se varsă în Jiul de Vest, ci ies la suprafață prin Izbucul Cernei, la peste 15 kilometri mai departe. Printre cele mai interesante atracții din această parte a Retezatului se numără Cheile Iarului, Cheile Scocului, Cheile Scorota, Peștera cu Corali, Cheile Urzicarului și podul natural din Scocul Urzicarului, Cheile Buții sau cascadele Valea Mării și Lazărului.
Trasee în Retezatul Mic
Majoritatea traseelor de drumeție din Retezatul Mic pornesc spre culme din valea Jiului de Vest, câteva venind dinspre Retezatul Mare. Dintre cele mai populare, se remarcă traseul dintre Câmpușel și Piatra Iorgovanului (triunghi roșu / 3,5 km / +800m / 2 ore), cel prin Cheile Scorota spre vârful Piule (punct galben / 6 km / +950m / 4-5 ore) sau traseul de la Cheile Buții, pe la cabana Buta, spre șaua plaiul Mic (cruce roșie/dungă albastră / 10 km / +980m / 4-5 ore). Pe lângă acestea, există și un traseu ce urmează culmea (dungă roșie) și alte câteva rasee mai puțin frecventate.
Alte Trasee de Drumeție
Pe lângă cele mai cunoscute trasee din Retezat, în parcul național mai există unele mai puțin frecventate de călători sau care fac legătura între celelalte. Dintre acestea, se remarcă traseul ce urmează valea Râu Bărbat până la Stâna de Râu, de unde urcă spre Tăul Țapului (punct roșu), unul dintre cele mai frumoase lacuri din Retezat, sau spre Fereastra Custurii (triunghi albastru). În partea de vest, un traseu ce începe de la cabana Gura Zlata (triunghi roșu) și unul ce pornește de pe malul lacului Gura Apelor (cruce albastră) se intersectează pe culme și continuă pe la lacul Zănoaga, apoi se poate urca spre vârful Judele sau se continuă spre lacul Bucura. Alte trasee fac legătura cu masivul Retezatul Mic, fie din valea Lăpușnicu Mare, fie peste vârful Custura.
Alte Descoperiri Interesante
Locuri și activități mai puțin cunoscute din Parcul Național Retezat
Stațiunea Râușor
Singura destinație pentru sporturi de iarnă din Munții Retezat, stațiunea Râușor este situată în partea de nord-vest a masivului, la aproximativ 10 kilometri sud de satele Râu de Mori și Suseni. Înconjurată de păduri nesfârșite și un punct de plecare în drumeții spre vârful Retezat, stațiunea deține trei pârtii de schi cu niveluri diferite de dificultate, totalizând un domeniu schiabil de aproximativ 3,5 kilometri. Acestea sunt deservite de un telescaun și mai multe instalații teleschi, în stațiune existând numeroase opțiuni de cazare și alimentație.
Cascada Lolaia
Considerată printre cele mai frumoase cascade România, aceasta este situată în partea de nord a parcului național, pe Valea Nucșoara, ce adună apele rârâurilor Pietrele, Stânișoara, Galeșu și Valea Rea. Se poate ajunge cu autovehicule până la cabanele de la Cârnic, aflate la câțiva kilometri de satul Nucșoara. De acolo, traseul ușor și scurt (20 minute) conduce către cascada Lolaia, aflată puțin mai jos față de drumul forestier ce însoțește valea. Pe lângă cadrul natural spectaculos din jur, cascada de 15 metri înălțime se remarcă și fiindcă este despărțită în două de o stâncă, caracteristică de care se leagă și o frumoasă legendă locală.
Lacul Gura Apelor
Parte a unui sistem hidroenergetic impresionant, ce mai cuprinde câteva lacuri mai mici și un total de 10 hidrocentrale aflate pe Râul Mare, lacul a fost creat între anii 1975 și 1986. Aflat între munții Retezat, Țarcu și Godeanu, la confluența râurilor Lăpușnicu Mare, Lăpușnicu Mic și Râul Șes, lacul Gura Apelor are o suprafață de aproximativ 400 de hectare și un volum de peste 200 de milioane metri cubi. Pentru realizarea sa a fost construit cel mai mare baraj de anrocamente și argilă din Europa, cu o înălțime de 168 metri, în timp ce principala hidrocentrală subterană are o putere istalată de 335 MW, fiind a doua de pe râurile interioare ale României. Pe lângă importanța economică, lacul creează un peisaj pitoresc, fiind înconjurat din toate părțile de culmi împădurite.
Cheile Buții
Situate în apropierea drumului național 66A, în apropiere de parcul național Retezat și de localitatea Câmpu lui Neag, Cheile Buții pot fi vizitate cu ușurință de-a lungul unui traseu ce trece pe lângă complexul turistic cu același nume. După doar câteva minute se intră între stâncile ce ajung până la 100 de metri înălțime, în timp ce jos râul curge printre bolovani prăbușiți, formând mici cascade fermecătoare. Traseul prin chei continuă spre cabana Buta și mai departe spre inima parcului național.
Cascadele Valea Mării și Lazărului
Situate în afara suprafeței parcului național, cele două cascade spectaculoase pot fi vizitate cu ușurință de-a lungul unui traseu tematic ce pornește din apropierea drumului național 66A, în apropiere de localitatea Câmpu lui Neag. Cascada Valea Mării are o înălțime de aproximativ 35 de metri, fiind precedată de câteva cascade mai mici de-a lungul unui adevărat canion îngust. Pe o vale alăturată, cascada Lazărului este la fel de impresionantă, având două trepte și fiind înconjurată de stânci.
Cabane și Campare
Mare parte din munții Retezat sunt incluși într-un parc național, astfel că activitatea de campare este reglementată. fiind permisă doar în anumite zone desemnate. acestea includ malul lacului Bucura, Poiana Pelegii, Râușor, Stâna de Râu, lângă lacul Zănoaga, Buta, Pietrele, Drăgșanu și Stănuleți. De asemenea, există câteva cabane și pensiuni turistice aflate de-a lungul traseelor de drumeție. Pe lângă unitățile de cazare din stațiunea Râușor și din zona Cârnic, cele mai cunoscute cabane sunt Gențiana, Pietrele și Buta. La acestea se adaugă și refugiile montane Poiana Pelegii, Bucura, Zănoaga, Stănuleți, Stâna de Râu, Buta și Condor (valea Ștevia).
Recomandări Cazare
Cele mai bune unități de cazare în apropiere de Parcul Național Retezat
Rating 9.2 din 178 recenzii!
Amplasată într-o zonă linistită din stațiunea Râușor, înconjurată de priveliști deosebite, cabana oferă camere primitoare, un restaurant, grădină, lounge comun și altele!
Stațiunea Râușor, nr.66
Rating 9.3 din 538 recenzii!
Situată în apropiere de cheile Buții, acest complex turistic oferă camere moderne și comfortabile, un restaurant tradițional, terasă, bar și teren de joacă!
Câmpu lui Neag
Rating 9.5 din 111 recenzii!
Amplasată într-o zonă fermecătoare și liniștită, la câteva minute de satul Nucșoara și de cascada Lolaia, cabana oferă camere rustice. având restaurant, grădină, terasă și altele!
Valea Nucșoarei