41
Parcul Național
Defileul Jiului
Deși parțial îmblânzit după construirea drumului și a căii ferate acum aproape un secol, defileul își păstrează peisajul profund sălbatic, cu păduri nesfârșite ce acoperă pantele abrupte ale munților de pe ambele maluri ale râului vijelios!
Dacă odinioară valea îngustă dintre Carpați era aproape de netrecut, acum putem explora Defileul Jiului de-a lungul drumului ce urmează meandrele râului într-o înlănțuire aparent nesfârșită de curbe. Adevărate minuni ale ingineriei, șoseaua și calea ferată ce o însoțește de la înălțime, trecând prin 39 de tuneluri și peste nenumărate viaducte, au fost construite în perioada comunistă cu mari sacrificii umane. Astăzi acestea ne permit explorarea unui spațiu uimitor, defileul creat de râul Jiu printre culmi fiind declarat și parc național între timp. Pornind într-o zi liniștită de toamnă, trecem prin tuneluri aproape magice, create de copacii de pe marginea râului tumultos, cu pereții stâncoși apropiindu-se amenințător din toate părțile. Frumusețea copleșitoare a peisajului este egalată doar de atenția deosebită necesară pentru a parcurge acest drum spectaculos, creând astfel o experiență de călătorie memorabilă.
Defileul spectaculos începe la doar câțiva kilometri sud de Petroșani și are puține locuri mai largi, în care lumina soarelui zăbovește mai mult de câteva ore, încleștarea munților slăbind brusc abia 30 de kilometri mai departe spre sud, înainte de micul oraș Bumbești-Jiu. Această destinație sălbatică poate fi parcursă de-a lungul drumului european 79 (DN66) și a căii ferate impresionante ce leagă Petroșani de Târgu Jiu. Unul dintre cele mai lungi și frumoase defilee din țară, acesta realizează a doua legătură importantă între Transilvania și Oltenia, după Valea Oltului. Începând cu anul 2015, Defileul Jiului a fost declarat parc național pentru a proteja mediul natural sălbatic de-a lungul văii și a culmilor de pe ambele părți, ce aparțin de munții Parâng spre est, respectiv munții Vâlcan spre vest.
Caută Cazare lângă Defileul Jiului pe Booking.com!
Aici descoperim zece tipuri de habitate naturale cu peste 1.100 de specii, dintre care peste 200 sunt protejate, 28 rare și 11 endemice pentru această zonă, creând astfel o biodiversitate unică. Pe lângă numărul mare de specii vegetale, parcul este adăpost și pentru mamifere mari ca ursul brun, cerbul carpatin, capra neagră, lupul, râsul, vidra și altele, precum și foarte multe specii de păsări. Există și câteva arii naturale protejate, păduri valoroase și formațiuni stâncoase interesante. Una dintre acestea este cunoscută ca Sfinxul Lainicilor, o stâncă monument al naturii cu aspect antropomorf, situată la nord de mănăstirea Lainici. O putem cuceri de-a lungul unui traseu turistic scurt dar solicitant spre vârf, de unde putem admira priveliștea defileului și a drumului de sus. Alte arii protejate din interiorul parcului sunt Stâncile Rafaila și Pădurea Chitu-Bratcu.
Din cauza reliefului foarte accidentat, cu versanți stâncoși abrupți și o vegetație abundentă, nu există prea multe trasee de drumeție prin parcul național, însă avem totuși câteva posibilități de a descoperi crestele sălbatice și de a admira panoramele uluitoare ale defileului de la înălțime. Un traseu tematic în partea de sud a parcului pornește din punctul Meri și urcă rapid spre culme, unde regăsim câteva colibe și adăposturi izolate ale localnicilor ce urcă aici cu turmele în fiecare primăvară. Un alt traseu destul de ușor începe de lângă mănăstirea Lainici, trece pe lângă schitul Locurele și ajunge pe culmea sălbatică a muntelui Gropu. Două trasee mult mai lungi și mai grele se încumetă să urce spre cele mai înalte creste ale munților Parâng, primul începând de lângă mănăstirea Lainici, iar al doilea urmând valea pârâului Polatiște, în partea de nord a parcului.
Unul dintre cele mai cunoscute și impresionante locuri de aici este Mănăstirea Lainici, situată la aproximativ 7 kilometri nord de Bumbești-Jiu. Această destinație plină de însemnătate spirituală veghează trecerea printre Carpați de veacuri, de-a lungul istoriei sale traversând atât vremuri înfloritoare, cât și evenimente tragice. Mănăstirea a fost părăsită și a renăscut de câteva ori, fiind complet distrusă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când trupele germane au profanat biserica, intrând cu caii înăuntru. În prezent, există două biserici la Lainici, cea veche datând din 1810-1817, în timp ce noua biserică mai mare a fost construită începând cu 1990. Aceasta are două niveluri suprapuse, având istoria creștinătății pictată pe zidurile celor două spații. De această mănăstire aparțin și câteva schituri izolate pe culmi, cel mai important fiind Locurele, amplasat într-o poiană idilică la 800 de metri altitudine. La mică distanță de la ieșirea din defileu spre sud ne oprim în orașul Târgu Jiu, unde avem șansa unică de a contempla capodoperele monumentale ale lui Constantin Brâncuși, cuprinse în ansamblul uimitor de pe Calea Eroilor…
Atracții și Experiențe
Locuri de Văzut și Lucruri de Făcut în Parcul Național Defileul Jiului
Parcul Național
Este amplasat de-a lungul cursului montan al râului Jiu, pe ambii versanți ce însoțesc Defileul Jiului, Munții Vâlcan spre vest și Munții Parâng spre est. Parcul național se întinde în mare parte pe teritoriul județului Gorj (peste 90%) și a fost înființat în anul 2005, fiind una dintre cele mai tinere regiuni protejate din România. Pe suprafața de peste 11.000 hectare a parcului au fost identificate 10 habitate naturale specifice protejate, din care 4 prioritar protejate de legislația europeană și română. Acestea cuprind un număr total de peste 1.100 specii, din care peste 440 specii de faună și 700 specii de floră. În cadrul acestora, există 203 specii protejate, inclusiv 11 endemice, 4 specii subendemice și 28 specii rare. Dintre plante, ca specie endemică se întâlnește crucea voinicului (hepatica transilvanica), iar ca și specii rare, care sunt de fapt și endemite, breiul (athamantha hungarica) și clopoțeii (campanula grossekii). Dintre animale, se remarcă mamiferele mari, trei specii fiind prioritare și protejate în întreg spațiul Uniunii Europene, și anume ursul brun, râsul și vidra. În arealul parcului, se mai întâlnesc exemplare de lup, jder, bursuc, cerb carpatin și capră neagră. Dintre animalele mici, ca endemit carpatic este prezent scorpionul, care se găsește în zonele de stâncărie, habitat propice speciei. De asemenea, din clasa peștilor, o specie endemică balcanică este moioaga. În ceea ce privește reptilele, ca specie endemică există vipera ammodytes, de asemenea un endemit carpatic. Studii realizate în zonă au dus la identificarea unor specii de păsări ocrotite prin legi naționale și internaționale, cum ar fi șoimul călător, șorecarul comun, acvila de munte, gaia roșie, mierla de apă, uliul porumbar și specii de lilieci. Din Parcul Național Defileul Jiului fac parte și rezervațiile Stâncile Rafaila și Piatra Sfinxul Lainicilor, ambele rezervații geologice, cu o suprafață de aproximativ 1 ha. Sfinxul Lainicilor este situat pe partea stângă a cursului râului, în dreptul unui meandru, la aproximativ 1 km nord de Mănăstirea Lainici. Stâncile Rafaila sunt amplasate pe partea stângă a cursului râului, la confluența cu pârâul Rafaila, la aproximativ 1 km sud de Mănăstirea Lainici. O altă zonă ocrotită este Pădurea Chitu-Bratcu, cu o suprafață de peste 1.300 hectare în care se întâlnesc brădeto-făgete, făgete și gorunete naturale, cu participarea spontană a nucului. De altfel, Defileul Jiului este una dintre ultimele regiuni din România care deține suprafețe mari de păduri virgine.
Mănăstirea Lainici
Amplasată în defileul Jiului, la aproximativ 7 kilometri de capătul sudic al acestuia, mănăstirea de la Lainici este una dintre cele mai importante și datorită locației sale excepționale, printre cele mai vizitate așezăminte monahale din țară. Deși nu există dovezi documentare cu privire la acest lucru, se crede că începutul vieții monahale de aici se datorează Sfântului Nicodim, ce a locuit într-o peșteră din apropiere. În timpul prigoanei împotriva ortodoxiei, declanșată de împărăteasa Maria Tereza, mănăstirea Lainici a fost distrusă, alături de numeroase altele din Transilvania. Este readusă la viață începând cu 1784, iar între 1810 și 1817, câțiva boieri din Târgu-Jiu au construit biserica veche din zid, ce a fost sfințită cu hramul “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”. Mănăstirea Lainici a mai trecut prin perioade grele în timpul revoluției șui Tudor Vladimirescu, dar și în Primul Război Mondial, când trupele germane au profanat biserica, iar obiectele de valoare și arhiva au fost distruse. Biserica veche a preluat caracteristici arhitecturale ale bisericii inițiale din lemn, având un pridvor susținut de 8 stâlpi legați între ei prin arcade treflate. Urmează pronaosul, naosul și altarul sub formă de absidă neregulată. Pictura bisericii vechi a fost terminată în august 1817, iar din cauza provenienței sătești a pictorilor, desenul se dovedește adesea naiv.
Biserica nouă a fost construită începând cu anul 1990 pe două planuri, o biserică la demisol și una deasupra ei. Partea superioară, zugrăvită de pictorul Grigore Popescu, prezintă istoria bisericii din timpul persecuțiilor și până în prezent. La demisol, este prezentată viața creștinilor din anul 1 și până în 313, cu includerea majorității sfinților și martirilor din istoria bisericii. Întregul complex monastic de la Lainici a fost dezvoltat cu precădere după anul 1990, construindu-se numeroase alte clădiri și anexe, un nou corp de chilii pentru călugări, o trapeză mare pentru hramuri și sărbători importante, zidul de piatră ce înconjoară complexul și altele. În mănăstire există încă obiecte de cult și cărți religioase foarte rare și valoroase, deși multe altele au fost distruse sau pierdute în timpul istoriei sale zbuciumate. Se păstrează un exemplar din Biblia Mitropolitului Andrei și alte cărți în ediție originală, o icoană din secolulul al XVII-lea, iar în biserica nouă se află icoana Maicii Domnului “Grabnic Ascultătoare”, adusă de la Muntele Athos și unică în țară. Icoana este neobișnuită prin dimensiunile sale, fiind pictată pe lemn de santal și acoperită cu o mantie de argint aurit. În fața altarului, o casetă aurită conține moaștele unor sfinți ai Răsăritului, cu prezență unică în România, printre care Sfinții Ignatie Briancianinov, Serafim de Sarov ori Dimitrie al Rostovului. Cel mai cunoscut stareț al mănăstirii Lainici a fost Cuviosul Irodion, „Luceafărul Lainiciului”, cum a fost supranumit de Sfântul Calinic de la Cernica, fiind canonizat în anul 2011.
Trasee în Defileul Jiului
În interiorul parcului național nu există foarte multe trasee de drumeție, în principal din cauza sălbăticiei deosebite a reliefului din defileu, cu versanții stâncoși foarte abrupți. La doar câțiva kilometri de la intrarea sudică în defileul Jiului, se poate porni pe un traseu tematic numit „Poveștile Pădurii”, ce urcă spre culmea estică (Munții Parâng), iar de-a lungul său călătorii pot descoperi atât caracteristicile naturale ale regiunii, dar și vechile conace de plai, locuințe temporare ale păstorilor. Traseul are o lungime de 4-5 kilometri și o diferență moderată de altitudine (+370 metri), fără probleme de orientare sau dificultăți tehnice. Un alt traseu accesibil începe de la mănăstirea Lainici și urcă spre Schitul Locurele, situat pe o culme a munților Vâlcan, la altitudinea de 750 metri. Se poate ajunge acolo și cu autovehicule pe un drum forestier, însă drumeția prin pădure merită efortul (3,3 km / +320m / 1-2 ore). La mică distanță spre nord de mănăstirea Lainici, un traseu (punct roșu) destul de puțin cunoscut și tranzitat urcă spre culmea principală a munților Parâng, însă este foarte lung și dificil (19 km / +2100 m). În partea de nord a parcului național, un alt traseu (punct galben) foarte lung pornește pe valea pârâului Polatiște și ajunge după mulți kilometri tot pe culmea Parângului.
Alte Descoperiri Interesante
Locuri și activități mai puțin cunoscute din Parcul Național Defileul Jiului
Mănăstirea Vișina
Din vechea mănăstire Vișina, care în trecut binecuvânta intrarea în defileul Jiului, au rămas acum doar ruinele. Acest așezământ monahal este printre cele mai vechi din țară, amintind de începuturile ortodoxismului în România. Documentele istorice certifică vechimea sa la sfârșitul sec. 14 și începutul sec. 15, printre ctitorii mănăstirii fiind considerați Mircea cel Bătrân și Neagoe Basarab. Ruinele, precum și noua mănăstire, sunt amplasate la intrarea în defileul Jiului, imediat după ieșirea din Bumbești-Jiu, pe malul drept al râului.
Schitul Locurele
Este amplasat într-o poiană din munte, la altitudinea de 750-800 de metri, în apropierea Mănăstirii Lainici, de care aparține. Drumul până la el trece prin pădurile de pe versant, fiind însoțit de o potecă turistică încântătoare. Primul schit de lemn a fost construit de către doi preoți din Târgu-Jiu, între anii 1850 și 1852. Începând cu 2006, biserica schitului a fost refăcută, sporindu-i valoarea artistică și arhitecturală.
Rafting pe Jiu
În anumite perioade, când nivelul râului permite această activitate de aventură, pe Jiu se poate practica raftingul. Se pot străbate astfel câteva sectoare foarte spectaculoase ale defileului, fiind o modalitate inedită de a descoperi frumusețea sălbatică a destinației.
Recomandări Cazare
Cele mai bune unități de cazare în apropiere de Defileul Jiului
Rating 9.5 din 506 recenzii!
Acest hotel superb este amplasat in orașul Petroșani, la câțiva kilometri nord de Defileul Jiului, oferind camere spațioase cu toate dotările, un restaurant apreciat, lounge comun, grădină și parcare!
Str. Grivita Rosie, 36, Petroșani
Rating 9.4 din 148 recenzii!
Situată în satul Rugi din comuna Turcinești, la câțiva kilometri de defileul Jiului, această pensiune modernă oferă camere excelente, lounge comun, piscină interioară, grădină și mic dejun!
Str. Principala, 52, Sat Rugi
Rating 9.4 din 51 recenzii!
Amplasată în partea de sud a orașului Petroșani, la doar câteva minute de intrarea în parcul național. această căsuță tradițională cu 1 dormitor oferă și o chicinetă, living și o grădină fermecătoare!
Str. Șoimilor, 42, Petroșani