31
PARCUL NATURAL
Cindrel
În valsul miilor de fluturi multicolori ce animă pajiștile îmbujorate și deasupra pădurilor întunecate ce înconjoară poieni fermecate, se întinde un tărâm misterios cu priveliști largi și culmi domoale, unde sălbăticia este întreruptă doar de păstori și turmele lor!
Odată ce asfaltul lin al Transalpinei rămâne în urmă, intrăm pe o vale aproape neștiută din inima sălbatică a Carpaților, urmând un pârâu liniștit ce coboară printre pajiști înflorite. Drumul anevoios continuă peste culmi până spre Mărginimea Sibiului, însă ne oprim la jumătatea călătoriei pentru a explora potecile uneia dintre cele mai izolate și fermecătoare destinații naturale din Carpați. Neștiut de multă lume, paradisul ascuns în Cindrel ne acaparează curând toate simțurile, contrastul puternic dintre albastrul cerului și explozia roz a bujorilor de munte fiind aproape năucitor.
Pe lângă drumul local neasfaltat ce urmează Valea Frumoasei peste Curmătura Șteflești, doar câteva poteci singuratice ne conduc spre culmea încântătoare a Cindrelului, în jurul căreia se întinde un parc natural de aproape 100 de kilometri pătrați. Protejând o diversitate extraordinară de habitate și peisaje, parcul natural Cindrel este mai puțin cunoscut ca destinație turistică, în principal din cauza izolării sale. Pășind pentru prima oară pe cărările sale, descoperim un ținut fascinant, unde culmile domoale și văile tăcute ascund o comoară aflată chiar în inima parcului.
Caută Cazare în apropiere de Munții Cindrel pe Booking.com!
Declarată rezervație naturală mixtă, lacurile glaciare cunoscute ca Iezerele Cindrelului ocupă două văi sălbatice alăturate, pe care le putem găsi chiar lângă Vârful Cindrel (2.245 metri). Iezerul Mare se numără printre cele mai impresionante lacuri glaciare din Carpații Românești, având o suprafață de 3,4 hectare și fiind aproape complet înconjurat de creste stâncoase. Legendele locale spun, printre altele, că lacul nu ar avea fund, iar în adâncimile sale ar sălășlui un balaur ce nu trebuie trezit aruncând pietre. De fapt, lacul are peste 13 metri adâncime, însă multe dintre locurile interesante de aici sunt înconjurate de legende, cum ar fi Platoul Diavolului, o turbărie cu vegetație specifică, sau Vârful Frumoasa din apropiere.
Câteva sute de metri mai la vest de Iezerul Mare putem ajunge și pe culmea de deasupra Iezerului Mic, pierdut într-o căldare verde spectaculoasă. De fapt, acestea două, împreună cu micile lacuri Gropata și Iujbea Rășinarului din apropiere, sunt singurele urme glaciare cu adevărat evidente din Munții Cindrel. Parcul cuprinde și o mică suprafață din Munții Lotrului, aflați la sud de Valea Frumoasei, care își merită pe deplin numele, cu râul ce șerpuiește prin păduri și poieni fermecătoare. Putem admira toate aceste locuri și multe altele de-a lungul câtorva trasee fascinante, cel mai important fiind traseul de creastă al Munților Cindrel, ce urmează culmea principală între Lacul Oașa și stațiunea Păltiniș. Alte trasee urcă spre aceasta dinspre sud și nord, îndreptându-se cu precădere spre vârful Cindrel și Iezerele sale.
Parcul natural a fost creat pentru a proteja diversitatea impresionantă a vegetației și faunei din acești munți, remarcându-se cu siguranță bujorul de munte, ce transformă culmile înalte într-o mare roz nesfârșită pentru câteva săptămâni în fiecare an. Pădurile Cindrelului adăpostesc și mamifere mari ca ursul, lupul, cerbul, căprioara, râsul sau capra neagră, precum și păsări rare cum sunt cocoșul de mesteacăn și cocoșul de munte. Considerați ca una dintre cele mai vechi și importante regiuni pastorale din țară, Munții Cindrel sunt străbătuți de numeroase poteci știute doar de ciobani și turmele lor, iar pe fiecare munte există câte o stână ale cărei origini se pierd în negura timpului. Din această destinație uimitoare coborâm la poalele munților pentru a explora cetatea medievală a Sebeșului, dar și locurile impresionante din apropierea vechiului târg…
Atracții și Experiențe
Locuri de Văzut și Lucruri de Făcut pe în Parcul Natural Cindrel
Munții CIndrel
Situați în partea central-nordică a Carpaților Meridionali, acești munți sunt cuprinși între râul Sebeș (Frumoasei), râul Sadu și Podișul Transilvaniei. Văile opuse Frumoasa și Sadu, despărțite de șaua Șteflești, delimitează munții Cindrel de munții Lotrului, în timp ce spre vest, dincolo de valea Sebeșului se află munții Șureanu. Altitudinea maximă este de 2.245 de metri în vârful Cindrel, alte vârfuri importante fiind Frumoasa, Cânaia, Șerbota Mare, Cânaia și Rozdești. Considerați una dintre cele mai importante regiuni pastorale din țară, munții Cindrel (cunoscuți și ca Cibin) sunt brăzdați de numeroase poteci ale transhumanței și punctați de nenumărate stâne, mai ales în partea de nord, acolo unde satele din Mărginimea Sibiului urcă adesea până pe culmile mai înalte. Partea cea mai înaltă și spectaculoasă a acestor munți, împreună cu o parte din munții Lotrului (culmea Șteflești), este protejată în cadrul Parcului Natural Cindrel, cu o suprafață de aproape 100 de kilometri pătrați.
Acest areal se suprapune și sitului Natura 2000 Valea Frumoasei, cuprinzând abrupturi stâncoase, văi și lacuri glaciare, izvoare și alte forme de relief spectaculoase, dar și o biodiversitate remarcabilă. Vegetația din munții Cindrel este în general dispusă pe etaje de altitudine cu pădurile de foioase (fag, gorun, mesteacăn, paltin, frasin) ocupând pantele cele mai joase. Urmează o zonă cu păduri de amestec, unde fagul apare împreună cu molid, brad sau larice. Acești munți prezintă și suprafețe extinse de pășuni și fânațe, unde cresc un număr impresionant de plante erbacee. La peste 1800 de metri apar pajiștile alpine și suprafețele extinse cu jneapăn, ienupăr sau bujor de munte, ce aici acoperă culmile cele mai înalte la începutul verii. Fauna din munții Cindrel este la fel de bogată, fiind prezente aici toate mamiferele mari din Carpați, inclusiv ursul brun, lupul, râsul, vulpea, capra neagră, mistrețul, cerbul, căpriorul, pisica sălbatică și altele. Există de asemenea peste 30 de specii de păsări, între care se remarcă cocoșul de munte, șoimul, corbul, pasărea omătului, ciocârlia urecheată balcanică sau prundărașul alpin, o specie relict glaciar.
Iezerele Cindrelului
Relieful glaciar din Munții Cindrel, chiar dacă mult mai puțin dezvoltat decât în Retezat, Parâng sau Făgăraș, este prezent în apropierea vârfului Cindrel, pe partea nordică a crestei. Două văi glaciare alăturate adăpostesc Iezerul Mare și Iezerul Mic, două lacuri glaciare înconjurate de un peisaj specific spectaculos. Acestea, împreună cu văile lor superioare și culmea cuprinsă între vârfurile Cindrel și Frumoasa (cunoscută ca Platoul Diavolului) au fost declarate rezervație naturală mixtă. Pe lângă peisajul impresionant, rezervația protejează și o vegetație specifică, cu suprafețe mari acoperite de jneapăn și smirdar (bujorul de munte). Pe lângă acestea, apar exemplare de zâmbru (relict glaciar), anin de munte, afin, ienupăr și alte plante mai comune pajiștilor alpine. În arealul rezervației trăiesc și aproximativ 30 de exemplare de capră neagră. Iezerul Mare este situat la altitudinea de 2.000 de metri, având o suprafață de 3 hectare și o adâncime de peste 13 metri, în timp ce Iezerul Mic este mult mai redus ca suprafață și adâncime.
Trasee de Drumeție
Deși nu la fel de cunoscute sau tranzitate ca în alte masive montane, traseele de drumeție din Cindrel oferă experiențe le fel de memorabile, fiind destul de bine amenajate. Traseul de creastă al acestor munți (bandă roșie) traversează culmea pe direcția est-vest, între Cisnădie și Lacul Oașa, având o lungime apreciabilă ce necesită mai multe zile. Alte trasee mai scurte și accesibile leagă diverse localități sau puncte importante de acesta, unul dintre cele mai populare fiind traseul ce leagă Vârful Șteflești de Vârful Cindrel, prin șaua Șteflești (cruce roșie). Alte trasee urcă spre culme dinspre nord, pornind din satele Sibiel, Gura Râului sau Rășinari, în timp numeroase poteci încep din valea Sadului spre culmile mai joase din estul munților Cindrel.
Valea Frumoasei
Despărțind munții Cindrelului la nord de munții Lotrului la sud, Valea Frumoasei se transformă în râul Sebeș odată ce se unește cu pârâul Tărtărău și se îndreaptă spre nord pe fosta vale a Sebeșului, secată după construcția barajului de la Oașa. Valea de o frumusețe incredibilă este mărginită de păduri, iar râul trece fie prin poieni mai largi, fie prin sectoare unde stâncile formează adevărate chei. De-a lungul văii urcă și un drum județean nemodernizat și pe alocuri dificil, cunoscut în ultimii ani drept Transcindrel. Acesta unește Transalpina cu stațiunea Păltiniș sau cu valea Sadului, trecând peste șaua Șteflești (1725 metri).
Recomandări Cazare
Cele mai bune unități de cazare în apropiere de Munții CIndrel
Rating 9.2 din 166 recenzii!
Amplasată în centrul stațiunii Păltiniș, de unde se poate ajunge în Parcul Natural Cindrel, pensiunea oferă cazare de calitate în camere primitoare cu toate dotările, un restaurant foarte apreciat, grădină, lounge!
Stațiunea Păltiniș
Rating 9.3 din 148 recenzii!
Situată pe valea Sadului, într-un cadru natural spectaculos, această pensiune oferă cazare în camere primitoare și o atmosferă deosebită, având restaurant apreciat și numeroase activități de agrement!
Strada Morii, 16, satul Râu Sadului
Rating 9.3 din 401 recenzii!
Situat pe șoseaua Transalpina, lângă lacul Tău Bistra, acest hotel oferă camere spațioase și comfortabile, restaurant, saună, grădină, terasă, bar și parcare privată!
DN67C Transalpina / Tău Bistra