30
Drumul Montan
TRANSALPINA
Cu o serie nesfârșită de curbe înlănțuite și un carusel de ascensiuni și coborâri abrupte, acest drum peste munți dezvăluie peisaje pitorești și incită emoții unice, o călătorie printre nori ce evocă bucuria primordială a explorării și descoperii!
Născută în timpul celui de-al Doilea Război Mondial dintr-un vechi drum al transhumanței ce unea românii de cele două părți ale Carpaților, Transalpina (DN67C) este cea mai înaltă șosea din România și mai este cunoscută ca „Drumul Regelui”, fiind deschisă oficial de către regele Carol II. Putem începe explorarea acestui drum incitant peste munți din orice capăt, însă alegem să pornim dinspre sud, plecând din micul oraș cu tradiții pastorale Novaci, în timp ce peste munți ne așteaptă vechiul târg medieval al Sebeșului. Pulsul începe să crească imediat ce întâlnim primele pante mai abrupte chiar la ieșirea din Novaci. De aici, porțiunile cu pante și curbe dificile se succedă cu sectoare mai line, unde ne putem bucura de frumusețea incredibilă a peisajelor din jur.
Câștigăm rapid altitudine și panoramele din jur devin captivante, cu crestele Parângului ce se întind la nesfârșit spre apus, în timp ce munții Căpățânii se desfășoară spre răsărit. Deși oricine poate înfrunta obstacolele pe care Transalpina le ridică în cale, drumul are porțiuni destul de solicitante și periculoase, unde este nevoie de multă atenție și ceva experiență. Aerul rece al înălțimilor ne trezește complet, pornind mai departe printre cabanele și vilele ce au împânzit, adesea haotic, stațiunea montană Rânca, foarte populară mai ales pentru sporturile de iarnă. Amplasată la o altitudine de 1.600 de metri, aceasta cuprinde 5 pârtii de schi moderne și numeroase oportunități pentru alte activități de agrement.
Caută Cazare pe Transalpina cu Booking.com!
Dincolo de aceasta, începem urcarea spectaculoasă pe pantele abrupte ale muntelui Păpușa. Iar înconjurând vârful ce se aseamănă unei piramide, ajungem curând în pasul Urdele (2.132 metri), cel mai înalt punct al călătoriei și cea mai mare altitudine la care ajunge un drum din România. Chiar dacă nu la același nivel ca Transfăgărășanul, și Transalpina poate deveni destul de aglomerată în zilele călduroase de vară, când mii de mașini, motociclete și rulote se îndreaptă spre înălțimi. De aici, ne pregătim pentru coborârea amețitoare spre cea mai impresionantă porțiune a șoselei, peste creasta dramatică a munților Parâng. Continuăm prin valea Urdele și pe lângă cascada Cărbunele, urcând din nou spre vârful Muntinu Mare, unde avem șansa de a admira panorame largi și fermecătoare ale crestelor din jur și ale văilor ce coboară spre Iezerul Latoriței și Lacul Galbenu.
Ne reluăm drumul și Transalpina continuă să urce și să coboare culmile stâncoase, încolăcindu-se adesea pe marginea prăpastiilor adânci. În depărtări, descoperim turme de oi și stâni singuratice, iar uneori pe marginea drumului apar măgăruși îndărătnici. Trecând pe lângă stâna Ștefanu, coborâm precipitat într-o lungă înșiruire de viraje în ac de păr și pătrundem pe valea Lotrului, unde Transalpina se întâlnește cu un alt drum fascinant ce leagă orașele Petroșani și Brezoi prin inima munților. În apropiere se află zona cunoscută ca Obârșia Lotrului, ce cuprinde câteva pensiuni și cabane pitorești. Tot de aici, Transalpina începe să urce din nou, de această dată mai domol, printre pădurile de brazi înalți.
După câțiva kilometri mai liniștiți, ajungem la intersecția cu valea idilică a Frumoasei, la capătul căreia ne așteaptă un colț de rai cuprins în Parcul Natural Cindrel. Călătoria noastră continuă însă, coborând încet spre lacul de acumulare Oașa, cu barajul său impresionant ce a înlănțuit câteva râuri năvalnice. Considerat unul dintre cele mai frumoase din România, lacul amenajat pe râul Sebeș are o lungime de aproximativ 6 kilometri și o suprafață de aproape 5 kilometri pătrați, fiind situat la altitudinea de peste 1.200 de metri. De aici putem începe câteva drumeții fermecătoare spre culmile din jur, priveliștile de sus asupra lacului fiind memorabilă.
Părăsim Transalpina și continuăm pe un drum de pe celălalt mal, oprind câteva clipe la Mănăstirea Oașa, o oază de spiritualitate răsărită în mijlocul sălbăticiei acum câteva decenii. Aceasta a fost înființată în jurul unei biserici de lemn mutată aici după construirea barajului și formarea lacului, fiind recunoscută pentru comunitatea monahală intelectuală. Dincolo de aceasta, drumul devine tot mai greu, urcând spre culmile munților Șureanu, vatră milenară și aproape neîntreruptă de locuire umană. În poienile de deasupra lacului Oașa s-au dezvoltat două mici stațiuni montane, cu numeroase cabane și pensiuni turistice.
Trecând prin Luncile Prigoanei și Poarta Raiului, putem ajunge în Curmătura Șureanu, unde iarna există pârtii de schi excelente. Tot de aici pornim pe câteva trasee de drumeție scurte, dar foarte plăcute, unele oferind priveliști incredibile asupra lacului Oașa și a culmilor impunătoare din jur. O plimbare scurtă prin pădure ne conduce spre Iezerul Șureanu, singurul lac glaciar din acești munți și printre cele mai frumoase din Carpați. Înconjurat de păduri de conifere și cu multe specii de flori rare ce cresc pe malul său, micul lac este protejat într-o rezervație naturală și ne oferă câteva clipe de splendoare. Un alt traseu scurt, dar ceva mai solicitant ne poartă pașii spre vârful Șureanu, aflat deasupra lacului și dezvăluind noi panorame memorabile ale acestor munți.
Ne întoarcem din nou spre Transalpina, reluând aventura pe drumul ce coboară rapid pe valea Sebeșului, printre culmi ce toamna se îmbracă într-o frenezie incredibilă de culori. Trecem de micul lac Tăul Bistra și pe lângă câteva stânci ciudate ce plutesc deasupra drumului, cea mai interesantă fiind cunoscută ca Masa Jidovului (sau Masa Uriașului). Rezervație geologică și peisagistică, se impune în peisaj prin masivitate, vegetația specifică, stânca din vârf ce se aseamănă unei mese, dar și legendele arhaice ce o înconjoară. Pe culmile din jur, tradițiile pastorale ancestrale ale zonei pot fi descoperite printre vechile adăposturi izolate și sălașe ale ciobanilor de sub munți. Înainte de a trece prin satul Șugag, un drum se desprinde spre est și apoi urcă abrupt spre ținuturile păstorilor din Mărginimea Sibiului.
Continuăm mai departe prin alte sate înghesuite între culmi și aproape de ieșirea din munți oprim pentru a urca pe o potecă scurtă prin pădure. Pe vârful acestui deal mai înalt, cândva se ridica cetatea dacică Căpâlna, inclusă pe lista patrimoniului UNESCO. Chiar dacă din ea au rămas doar urmele câtorva ziduri, plimbarea și priveliștea de sus splendidă merită tot efortul depus. Transalpina iese apoi dintre munți și continuă spre micul oraș Sebeș, completând călătoria fascinantă de peste 130 de kilometri. Înainte de a părăsi tărâmul minunat al Carpaților, ne oprim pentru o ultimă aventură spre crestele Cindrelului ce ascund un colț de natură sălbatică…
Atracții și Experiențe
Locuri de Văzut și Lucruri de Făcut pe Transalpina
Drumul Montan Transalpina
Drumul național 67C (Transalpina) trece peste culmile munților Parâng, Șureanu și Cindrel, legând regiunile istorice Transilvania și Oltenia. Șoseaua alpină se desfășoară între orașul Novaci din județul Gorj și orașul Sebeș din județul Alba, având o lungime totală de aproximativ 130 de kilometri. În mijlocul munților (Obârșia Lotrului), acesta se intersectează cu drumul național 7A, ce leagă Petroșani de Brezoi pe văile Jiețului și Lotrului. Reprezentând un vechi drum al transhumanței peste Carpați, șoseaua Transalpina a fost asfaltată în timpul Primului Război Mondial, fiind considerată de importanță strategică. Ajungând la cea mai mare altitudine din țară (pasul Urdele – 2145 metri), mai este cunoscută și ca „Drumul Regelui”, la deschiderea sa oficială din 1939 participând regele Carol al II-lea. De-a lungul său, călătorii au oportunitatea de a descoperi nenumărate peisaje spectaculoase și câteva atracții fascinante, fiind și un loc de pornire în numeroase aventuri montane spre culmile sau văile din jur. Secțiunea cea mai înaltă și mai periculoasă, dintre stațiunea Rânca și barajul Oașa, este închisă circulației în sezonul rece (în general între noiembrie și mai/iunie).
Stațiunea Rânca
Una dintre cele mai accesibile stațiuni de schi din România, dar și printre cele mai aglomerate în weekendurile când condițiile de practicare a sporturilor de iarnă sunt ideale, Rânca beneficiază de un acces destul de ușor pe șoseaua Transalpina și de numărul mare de cabane și hoteluri existente chiar lângă pârtiile de schi. Aflată la o altitudine medie de 1.600 de metri, Rânca se desfășoară pe pantele domoale ale muntelui Corneșu ce aparține de masivul Parâng, în timp ce o pârtie de schi mai nouă a fost amenajată pe Muntele Păpușa, în partea de nord a stațiunii. Domeniul schiabil Rânca cuprinde 6 pârtii de schi și snowboard, dispuse în principal pe culmea muntelui Corneșu. Toate sunt deservite de instalații de transport moderne, iar stațiunea mai oferă numeroase alte servicii și opțiuni de agrement.
Lacul Oașa
Lacul amenajat pe râul Valea Frumoasei (Sebeș) are o lungime de aproximativ 6 kilometri și o suprafață de aproape 5 kilometri pătrați, fiind situat la altitudinea de peste 1.250 de metri. Prin mărimea apreciabilă și amplasamentul său în mijlocul munților, lacul creează un peisaje deosebit de atrăgător. Barajul realizat din anrocamente are înălțimea apreciabilă de aproximativ 90 de metri, iar în jurul lacului mai pot fi descoperite câteva atracții interesante. Aflată pe malul vestic, Mănăstirea Oașa a fost înființată În anul 1990, în jurul unei biserici de lemn, mutată aici după construirea barajului și formarea lacului, fiind recunoscută pentru comunitatea monahală intelectuală. Drumul ce duce la mănăstire continuă spre culmea munților Șureanu, trecând prin două zone cu pensiuni și cabane, cunoscute ca Luncile Prigoanei și Poarta Raiului, după care continuă spre stațiunea Șureanu.
Stațiunea Șureanu
Una dintre cele mai izolate, dar și mai pitorești stațiuni pentru sporturi de iarnă din țară, aceasta este situată pe culmea munților Șureanu, între Vârful lui Pătru și Vârful Șureanu. Accesul spre această destinație impresionantă este destul de dificil în timpul iernii, drumul local de acces (nemodernizat) începând de la barajul Oașa, după care urcă spre culme trecând prin două zone cu pensiuni și cabane, cunoscute ca Luncile Prigoanei și Poarta Raiului. Cele 10 pârtii de schi din stațiunea Șureanu însumează peste 10 kilometri, fiind amenajate între 1700 și 2000 de metri altitudine. Acestea sunt deservite de instalații de transport pe cablu moderne (telescaun, teleschi), iar în zonă s-au construit și câteva unități de servicii turistice.
Rezervația Iezerul Șureanu
Cunoscut și ca „Lacul fără Fund”, acesta este amplasat la altitudinea de 1737 de metri, în circul glaciar de pe versantul estic al vârfului Șureanu. Considerat unul dintre cele mai frumoase lacuri glaciare din România, Iezerul Șureanu face parte dintr-o rezervație naturală complexă, ce cuprinde inclusiv specii de plante rare (orhidee albă, zâmbru). Având o adâncime de peste 8 metri și fiind înconjurat de culmi stâncoase și păduri, lacul este accesibil la capătul unei poteci turistice scurte ce pleacă din stațiunea Șureanu.
Alte Descoperiri Interesante
Locuri și activități mai puțin cunoscute de pe Transalpina
Obârșia Lotrului
Una dintre cele mai importante zone turistice din această parte a Carpaților, Obârșia Lotrului este amplasată la intersecția drumurilor DN67C – Transalpina și DN7A, fiind înconjurată de masivele Parâng, Căpățânii, Lotrului și Șureanu. Aici există câteva unități de cazare turistică, fiind locația perfectă de pornire spre culmile montane din jur, dar și spre stațiunea Transalpina Ski Resort, aflată la câțiva kilometri spre est. La Obțrșia Lotrului, pe malul drept al râului s-a construit recent și o mănăstire cu hramul „Sfinții Martiri Brâncoveni” și „Sfântul Mina”, mica biserică de lemn fiind realizată în stil maramureșean.
Pasul Urdele
Aflat la altitudinea de 2.145 metri, pasul de pe Transalpina este cel mai înalt punct peste care trece o șosea din România, fiind situat la nord de stațiunea Rânca, pe culmea munților Parâng. Pe aici trece și traseul de creastă, iar panoramele înconjurătoare sunt spectaculoase.
Cetatea Dacică Căpâlna
Cetatea este inclusă pe lista patrimoniului UNESCO, fiind parte a complexului de fortificații antice din munții Orăștiei. Amplasată pe vârful unui deal de aproximativ 600 metri, la sud de satul Căpâlna, cetatea avea odinioară ziduri înalte și câteva turnuri de apărare, precum și alte structuri de-a lungul drumului de acces.
Comuna Șugag
Aproape de ieșirea drumului Transalpina din munți spre nord, de-a lungul văii, și mai ales pe culmile domoale de deasupra, se desfășoară satele comunei Șugag. Acestea încep dincolo de Tăul Bistra, un mic lac încântător creat la confluența Sebeșului cu pârâul Bistra. La câțiva kilometri spre nord, pe culmea vestică apare o stâncă golașă cu aspect interesant. Înconjurată de vegetație abundentă, stânca Masa Jidovului (Masa Uriașului) este înconjurată de legende locale și a fost declarată rezervație naturală și monument al naturii, alături de o altă formațiune stâncoasă din apropiere cunoscută drept La Grumaji. Spre apus, culmile munților Șureanu sunt presărate cu gospodăriile și stânele tradiționale ale satelor Jidoștina, Arți sau Bârsana. Experiența rurală autentică și priveliștile din jur merită efortul de a urca pe drumurile locale spre aceste locuri incredibile.
Recomandări Cazare
Cele mai bune unități de cazare de pe Transalpina
Rating 9.4 din 484 recenzii!
Situată pe Transalpina, în zona de nord a stațiunii Rânca, această cabană oferă cazare superioară în camere spațioase cu priveliște, restaurant, teren de joacă și acces ușor la pârtii!
Stațiunea Rânca
Rating 9.0 din 394 recenzii!
Situat în Obârșia Lotrului, la doar câțiva kilometri de statiunea de schi Transalpina, acest han ofera cazare in camere confortabile si dispune de un restaurant apreciat!
Obârșia Lotrului / Transalpina
Rating 9.3 din 401 recenzii!
Situat pe șoseaua Transalpina, lângă lacul Tău Bistra, acest hotel oferă camere spațioase și comfortabile, restaurant, saună, grădină, terasă, bar și parcare privată!
DN67C Transalpina / Tău Bistra