27
Râmnicu Vâlcea
și Împrejurimile
Diminețile par tihnite în micul orășel învăluit de îmbrățișarea Oltului, însă străzile și parcurile prind viață rapid, dezvăluind caracterul și savoarea unui târg provincial vibrant, o veche curte domnească ale cărei rădăcini se pierd în negura vremii!
Dincolo de munții din sud-vestul țării și de valea încântătoare a Oltului, pătrundem într-un ținut mirific ce ascunde o varietate uimitoare de locuri și experiențe fascinante. Ne aflăm în Oltenia de Nord, uneori alintată și „Oltenia de sub munte”, o destinație surprinzătoare și seducătoare. Călătoria ne poartă mai întâi pe străzile elegante ale orașului Râmnicu Vâlcea și pe văile din împrejurimi, descoperind câteva dintre mănăstirile legendare ce însuflețesc aceste meleaguri. Cu o istorie milenară ce trece dincolo de anticul castru roman Buridava, descoperit în partea de sud-vest a orașului, Râmnicu Vâlcea a fost menționat pentru prima dată în anul 1388, într-un document al lui Mircea cel Bătrân, ce își avea curtea domnească la Râmnicul de pe Olt.
Din vechea curte au mai rămas doar câteva ziduri în parcul ce poartă numele domnitorului, însă numeroși alți conducători ai Țării Românești menționează numele orașului în secolele următoare, dovedind importanța acestuia în perioada medievală. Încă de la începutul secolului 16, aici se stabilește episcopia Râmnicului și Noului Severin, distrusă și refăcută de mai multe ori. La începutul secolului 18 ajunge episcop Antim Ivireanul, om de cultură și renumit tipograf, orașul devenind un centru cultural major, unde s-au tipărit numeroase cărți în limba română. Tot în oraș s-a auzit pentru prima oară imnul României moderne, “Deșteaptă-te Române”, compus de Anton Pann în 1848, pe versurile lui Andrei Mureșan. În zilele noastre, Râmnicu Vâlcea este un oraș liniștit de provincie, cu o atmosferă încântătoare și o mulțime de locuri ce merită descoperite.
Ajungem în orașul de pe Olt foarte ușor din orice direcție, acesta fiind amplasat la întretăierea mai multor drumuri importante, DN7 (E81) realizând legătura cu București și Sibiu, în timp ce DN67, DN64 și DN73C vin dinspre Târgu-Jiu, Caracal și Curtea de Argeș. Regăsim majoritatea atracțiilor de la lungul străzii Calea lui Traian, ce străbate orașul de la nord la sud. Începem călătoria prin Râmnicu Vâlcea din Parcul Mircea cel Bătrân, unde încă mai putem observa o parte din vechile ziduri de apărare ale fostului palat domnesc, ce odinioară se înălțau mult mai sus și erau prevăzute cu turnuri puternice. Astăzi, parcul este o zonă de promenadă plăcută, cuprinzând și câteva monumente interesante, cum ar fi Biserica “Buna Vestire”, refăcută în 1747 pe locul alteia mai vechi, Conacul Socoteanu-Lahovari, o clădire splendidă din secolul 18 ce acum găzduiește Palatul Copiilor, sau statuia lui Mircea cel Bătrân.
Câteva sute de metri mai la nord, pe partea stângă a bulevardului Calea lui Traian, regăsim alte câteva atracții importante. Muzeul de Istorie Vâlcea este găzduit de o clădire cunoscută drept Școala cu Ceas, ce datează din 1898, cuprinzând o colecție bogată de obiecte și documente ce ilustrează trecutul milenar al acestei zone geografice. La câțiva pași spre vest se află Casa Șimian, un monument construit în 1940 într-un stil eclectic, inedit pentru oraș. Casa ce se aseamănă întrucâtva unei vile italiene, cu o grădină interioară înconjurată de porticuri, a fost transformată în Muzeul de Artă al municipiului. În interior, admirăm capodoperele unor artiști renumiți cum ar fi Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Ion Țuculescu, Horia Bernea, Sabin Bălașa, Corneliu Baba și alții. Tot aici descoperim și o piesă fascinantă și unică în Europa, o mască mortuară din bronz descoperită în situl arheologic Buridava.
Caută Cazare în Râmnicu Vâlcea cu Booking.com!
În apropiere putem admira și Biserica “Toți Sfinții”, construită între 1762-1764 și locul unde s-a proclamat prima Constituție a Țării Românești. Ceva mai la nord, la poalele dealului Capela intrăm în complexul ce constituie Arhiepiscopia Râmnicului, unde putem admira mai multe clădiri religioase superbe, inclusiv catedrala, bolnița, paraclisul, palatul episcopal, precum și alte anexe. Ansamblul a fost refăcut pe la mijlocul secolului 19 de către sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, după ce episcopia fusese mutată la Craiova ca urmare a unui incendiu. Din parcul Mircea cel Bătrân, dacă urmăm strada Știrbei Vodă spre vest, mai întâi ne putem opri la Casa Memorială Anton Pann, un monument arhitectural de la mijlocul secolului 18, unde aflăm mai multe despre viața și opera celui ce a compus imnul național. În apropiere se află și Parcul Zăvoi, un spațiu verde încântător și una dintre cele mai vechi grădini publice din România, fiind amenajat pe la mijlocul secolului 19.
Într-o plimbare prin Râmnicu Vâlcea, mai descoperim multe alte comori arhitecturale deosebite, printre cele mai interesante fiind Biserica “Sfânta Parascheva”, considerată cea mai veche din oraș (sec. 16), Hala Centrală construită între 1902-1904, biserica veche a fostului Schit Inătești, biserica evanghelică luterană, Biserica “Sfântul Gheorghe”, Monumentul Independenței sau clădirile Primăriei, Palatului de Justiție și Judecătoriei. În apropierea centrului, mai putem vizita două mici schituri fermecătoare, Schitul Cetățuia, aflat în partea de nord și construit inițial în secolul 17, cu o biserică veche pictată de Gheorghe Tattarescu, și Schitul Troianu, situat în partea de sud și conținând o biserică veche din secolul 18, refăcută la mijlocul secolului 19. Tot în partea de sud a orașului se află o zonă de agrement extinsă în jurul Lacului Ostroveni, ce s-a format pe un fost braț al Oltului, unde putem vizita și o mică grădină zoologică.
La ieșirea din Râmnicu Vâlcea spre nord, o altă destinație captivantă este Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni, unde descoperim o imagine a satului tradițional autentic din această zonă a țării. În spațiul natural încântător au fost aduse o mulțime de case și clădiri, majoritatea din lemn, de prin satele județului Vâlcea, fiind astfel salvate monumente de arhitectură rurală foarte valoroase. Pe lângă fermecătoarea Culă Bujoreanu, în jurul căreia s-a amenajat muzeul, mai admirăm casele vechi, atelierele, școala, biserica și alte structuri. Cula Bujoreanu a fost construită de un boier local la începutul secolului 10 și a fost folosită cu precădere pentru observație și apărare. Are aspectul unui turn din piatră și cărămidă, accesul realizându-se printr-o scară exterioară.
O altă atracție interesantă este situată la doar câțiva kilometri sud-vest de Râmnicu Vâlcea, în apropiere de situl arheologic Buridava. Salina Ocnele Mari acoperă o suprafață impresionantă, iar în galeriile subterane de sare putem experimenta un microclimat unic și benefic pentru sănătate, aici fiind amenajate o mulțime de atracții și activități, inclusiv o biserică, un mic muzeu, terenuri de sport și altele. Pe malul stâng al Oltului, un loc mai puțin cunoscut este rezervația naturală Piramidele din Valea Stăncioiului, unde eroziunea a acționat de-a lungul timpului asupra rocilor sedimentare și a creat formațiuni uimitoare, multe asemănătoare unor piramide în miniatură.
Între valea Oltului și defileul Dunării, nordul Olteniei cuprinde o mulțime de mănăstiri vechi care pe lângă rolul religios important, constituie și atracții turistice interesante. Adesea trecute cu vederea în favoarea celor mai cunoscute din Bucovina și nordul Moldovei, mănăstirile din nordul Olteniei oferă o experiență de călătorie unică și complexă, multe dintre ele fiind monumente istorice și de arhitectură excepționale, adăpostind comori incredibile și o atmosferă cu totul aparte. Pornind spre vest din Râmnicu Vâlcea pe valea Olănești, la doar câțiva kilometri întâlnim Mănăstirea Sărăcinești, cu o vechime de peste 300 ani, iar prin dealurile înalte din apropiere pot fi descoperite alte mănăstiri (Frăsinei, Comanca) sau schituri (Jgheaburi, Iezer, Bradu).
Stațiunea balneoclimaterică Băile Olănești este renumită pentru apele sale minerale ce au fost descoperite de mai multe ori de-a lungul timpului. Aici avem oportunitatea să admirăm câteva monumente și locuri interesante, cum ar fi Lacul cu Nuferi, Aleea Izvoarelor, Parcul Central, Piatra Scrisă sau Biserica “Sfântul Pantelimon” (1752), adusă aici tocmai din satul Albac (județul Alba). La aproximativ 20-30 de kilometri de Râmnicu Vâlcea putem vizita alte câteva mănăstiri uimitoare de pe aceste meleaguri. Mănăstirea Surpatele a fost construită inițial prin secolul 16, însă biserica actuală datează de la începutul secolului 18, fiind o ctitorie a soției lui Constantin Brâncoveanu, în interior fiind pictată toată familia domnitorului. Aici putem admira și alte picturi frumoase, precum și ușile în stil brâncovenesc, catapeteasma sculptată sau alte elemente interesante.
La câțiva kilometri sud-vest de Râmnicu Vâlcea, Mănăstirea Govora este una dintre cele mai vechi din Țara Românească. Începuturile sale s-au pierdut în negura timpului, fiind întemeiată cândva prin secolele 14 sau 15, pe locul unui așezământ mai vechi. În timpul domniei lui Vlad Țepeș, un boier local s-a răzvrătit și a distrus mănăstirea, aceasta fiind reconstruită câteva decenii mai târziu. A fost din nou reparată și renovată între anii 1640 și 1645 de către domnitorul Matei Basarab, iar mai târziu de către Constantin Brâncoveanu. Aici a fost instalată în 1637 a doua cea mai veche tiparniță din Țara Românească, producând unele dintre cele mai vechi manuscrise din perioada medievală a României. Odinioară una dintre cele mai importante din țară, mănăstirea este construită ca o cetate, biserica fiind înconjurată de ziduri. Deși mică, aceasta are picturi interioare superbe, vechi de 300 ani, icoane și obiecte valoroase.
În apropiere explorăm și stațiunea Băile Govora, renumită drept una cele mai bogate în ape iodurate și bromurate din Europa. Printre atracțiile mai interesante de aici, putem admira clădirile Hotel Palace, Pavilionul Central, Hotelul Ștefănescu și altele, iar parcul central este un spațiu fermecător. Din păcate, multe dintre comorile sale arhitecturale unice se află în stadii avansate de degradare și ar putea fi pierdute în viitorul apropiat. Dincolo de dealurile dinspre sud, în satul Frâncești descoperim Mănăstirea Dintr-un Lemn, una dintre cele mai interesante din țară, mai ales datorită legendelor ce înconjoară acest loc.
Se spune că un păstor a găsit icoana Fecioarei Maria într-un stejar bătrân, construind o mică biserică de lemn chiar în acel loc, folosind doar lemnul acelui copac. Ce știm sigur este că biserica veche de lemn datează din secolul 16, fiind înconjurată de câțiva stejari seculari, în timp ce originea și vechimea icoanei este încă un mister, fiind datată între secolele 4 și 14. O putem admira în biserica nouă din piatră, construită cel mai probabil la mijlocul secolului 17 de domnitorul Matei Basarab. Urmând drumul pe sub munții Olteniei, ajungem curând în micul oraș Horezu, recunoscut pentru tradiția îndelungată a olăritului, dar și pentru legendarele mănăstiri ce răsar la poalele masivului Buila-Vânturarița…
Atracții și Experiențe
Locuri de Văzut și Lucruri de Făcut în Râmnicu Vâlcea și Împrejurimi
Orașul Râmnicu Vâlcea
Situat preponderent pe malul drept al oltului, în zona Subcarpaților Getici, municipiul Râmnicu Vâlcea este reședința județului Vâlcea. Menționată prima oară într-un document din 1388 al lui Mircea cel Bătrân, așezarea are rădăcini istorice mult mai vechi. De altfel, Râmnicul este amintit și ca reședință domnească în aceeași perioadă, iar ruinele unor ziduri vechi se regăsesc astăzi în parcul Mircea cel Bătrân din centrul orașului. Pentru câteva secole, Râmnicu Vâlcea a fost una dintre cele mai importante așezări din Țara Românească, însă din păcate orașul nu mai păstrează multe vestigii din acele vremuri. Tot aici a fost stabilită în 1504 și Episcopia Râmnicului – Noul Severin, iar două secole mai târziu, episcopul Antim Ivireanul a înființat una dintre cele mai importante tipografii din țară. Tradiția de centru cultural a continuat și în veacurile următoare, iar orașul de astăzi reprezintă o destinație fascinantă. Ușor de vizitat din orice parte a țării, Râmnicu Vâlcea oferă o mulțime de atracții turistice interesante. Printre cele mai importante locuri ce trebuie vizitate în oraș se numără Parcul Mircea cel Bătrân cu ruinele Curții Domnești, Biserica „Buna Vestire” și Conacul Socoteanu-Lahovari”, Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă, Arhiepiscopia Râmnicului, Casa Memorială „Anton Pann”, Parcul Zăvoi, Biserica „Toți Sfinții”, schiturile Cetățuia și Troianu, Monumentul Independenței, Muzeul Satului Vâlcean și altele.
Parcul Mircea cel Bătrân
Amplasat în centrul orașului, este al doilea parc din Râmnicu Vâlcea ca mărime și vechime. Acesta se desfășoară pe locul presupusei curți domnești din perioada medievală, deși există și istorici ce cred că orașul era doar un târg important și nu cetate domnească. Cert este că parcul este parțial înconjurat de ziduri vechi din piatră, iar în interior pot fi admirate câteva monumente interesante. Primul este Biserica „Buna Vestire”, construită în anul 1747, pe locul unor lăcașuri de cult mult mai vechi, și conține picturi interioare splendide. În apropiere, Conacul Socoteanu-Lahovari datează din secolul 18 și a găzduit primăria orașului. În prezent, monumentul cu arhitectură specifică Olteniei de Nord este cunoscut drept Palatul Copiilor. La intrarea în parc poate fi admirată și Statuia Domnitorului Mircea cel Bătrân, operă a sculptorului Ion Irimescu.
Muzeul de Artă
Program vizitare: 10-18 (vara) / 9-17 (iarna) / Luni Închis | Bilete: 10 lei/adult
Cunoscută în trecut drept „Casa Simian” după familia ce a deținut-o, clădirea ce adăpostește acum Muzeul de Artă din Râmnicu Vâlcea este la rândul ei un monument inedit de arhitectură. A fost construită între 1940-1941 și se remarcă prin stilul eclectic neobișnuit pentru România, asemănându-se cu o vilă florentină sau hispanică. Clădirea a fost extinsă odată cu transformarea sa în spațiu muzeal, iar în interior vizitatorii pot admira o mulțime de opere de pictură și sculptură românească, inclusiv piese semnate de artiști celebri ca Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Sabin Bălașa și mulți alții. Pe lângă acestea, muzeul mai păstrează și obiecte de artă veche și artă religioasă.
Muzeul de Istorie
Program vizitare: 10-18 (vara) / 9-17 (iarna) / Luni Închis | Bilete: 10 lei/adult
Găzduit de o clădire impunătoare declarată monument de arhitectură și cunoscut drept „Școala cu Ceas” (1898), muzeul prezintă istoria meleagurilor vâlcene din cele mai vechi timpuri și până în perioada modernă. Organizat cronologic și amenajat modern, acesta oferă vizitatorilor oportunitatea de a admira descoperiri arheologice, tezaure monetare, obiecte de artă, interioare reproduse, machete, documente și multe alte exponate deosebit de interesante.
Arhiepiscopia Râmnicului
Prima episcopie a Râmnicului – Noului Severin a fost stabilită încă de la începutul secolului 16, fiind continuatoarea mitropoliei Ungro-Vlahiei din 1359 și a Mitropoliei Severinului din 1370. Reședința acesteia din Râmnic era la Biserica „Sfântul Nicolae”, ctitorită de voievodul Dan I. Începând cu anul 2009, a devenit Arhiepiscopia Râmnicului și este cuprinde un ansamblu de monumente excepționale, amplasat în apropierea centrului orașului. În anul 1847, un incendiu devastator a distrus întregul complex de clădiri vechi, ansamblul episcopal fiind refăcut câțiva ani mai târziu prin efortul Sf. Ierarh Calinic de la Cernica. Principalul monument de aici este Catedrala Episcopală „Sfântul Nicolae” (1850-1856), o biserică monumentală cu picturi interioare superbe realizate de Gheorghe Tattarescu. În jurul acesteia mai pot fi admirate Paraclisul, Bolnița, Palatul Episcopal, Complexul Cultural-Religios Antim Ivireanul și alte clădiri.
Muzeul Satului Vâlcean
Program vizitare: 10-18 (vara) / 9-17 (iarna) / Luni Închis | Bilete: 10 lei/adult
Este amplasat în satul Bujoreni, la doar câțiva kilometri nord de Râmnicu Vâlcea. Inaugurat încă din anul 1974, muzeul în aer liber este o destinație fascinantă, cuprinzând aproape 80 de structuri tradiționale autentice și mii de alte obiecte, oferind astfel o imagine de ansamblu asupra mediului rural din județul Vâlcea. Dintre monumentele excepționale păstrate aici se impune Cula Bujoreanu, în jurul căreia au fost aduse de-a lungul anilor celelalte clădiri. Cula a fost construită între 1806-1812 și este reprezentativă pentru acest tip de clădiri ce au apărut în Oltenia și vestul Munteniei între secolele 17 și 19. O locuință fortificată impunătoarea, aceasta cuprinde ziduri groase cu guri de tragere și două încăperi suprapuse, dar fără comunicare între ele, accesul la etaj realizându-se pe o scară exterioară. Pe lângă aceasta, muzeu, mai cuprinde o biserică de lemn din 1785, Hanul lui Bogdan din Mălaia, școala primară din satul Cacova și o mulțime de case vechi din diverse regiuni ale județului și cu diferite caracteristici interesante.
Băile Olănești
Orașul este amplasat la aproximativ 20 de kilometri nord-vest de Râmnicu Vâlcea, pe valea râului Olănești, fiind considerat una dintre cele mai importante stațiuni balneoclimaterice din România. Recunoscut pentru izvoarele sale minerale cu proprietăți terapeutice, dar și microclimatul benefic. Cunoscute încă din secolul 18, izvoarele de aici au determinat înființarea stațiunii la sfârșitul secolului 19, apele minerale fiind comparate cu cele din stațiunile celebre ale Europei. Cu toate acestea, o inundație devastatoare din 1895 acoperă izvoarele, iar acestea sunt readuse la suprafață abia după Primul Război Mondial, în timp ce majoritatea bazei de tratament și cazare este destul de recentă. Pe lângă curele balneare și cadrul natural fermecător, localitatea cuprinde și câteva monumente ce merită descoperite, începând cu bisericile „Sf. Ierarh Nicolae” (1718), „Sfinții Voievozi” (1810) și „Sf. Ioan Botezătorul” (1820). În stațiune poate fi admirată și Biserica de Lemn „Sfântul Pantelimon”, cunoscută și sub numele de „Biserica lui Horea”, construită în anul 1752 și adusă aici din satul Albac (Alba). În apropierea centrului se pot admira și încântătoarele lacuri cu nuferi, în timp ce Aleea Izvoarelor urmează valea Olăneștiului spre nord.
Băile Govora
Una dintre cele mai apreciate stațiuni balneoclimaterice din țară, Govora este amplasată la aproximativ 20 de kilometri sud-vest de orașul Râmnicu Vâlcea, fiind înconjurată de dealuri împădurite. Recunoscută pentru diversitatea izvoarelor minerale, unice prin concentrația ridicată de cloruri, ioduri, bromuri și sulf, Băile Govora se remarcă și prin patrimoniul istoric impresionant, păstrând mai multe vile și clădiri cu arhitectură interesantă de la începutul secolului 20. Simbolul stațiunii este considerat Hotelul Palace, ce a fost construit în perioada 1911-1914 în stil neoromânesc de arhitectul Ernest Doneaud. Asemănat adesea unui adevărat palat, acesta avea renumele că fiecare cameră beneficia de cel puțin o oră de soare în fiecare zi. Un alt monument excepțional este Cazinoul, ridicat între 1928-1928 în același stil după planurile primei femei arhitect din România. Pe lângă acestea, stațiunea mai oferă un parc fermecător, dar și alte clădiri interesante (Sanatoriul, Vila Ivanovici, Biserica de Lemn, Centrul Cultural Virginia Andreescu-Haret), din păcate unele aflate în stare de degradare.
Salina Ocnele Mari
Program vizitare: 10-16 (luni-vineri) / 9-17 (sâmbătă-duminică) / variabil în funcție de sezon | Bilete: 55 lei/adult
Situată la doar 8 kilometri sud de Râmnicu Vâlcea, salina de la Ocnele Mari este cea mai veche și a doua ca mărime din România, având o suprafață de aproximativ 50 de kilometri pătrați. Exploatarea sării în aceste locuri a început încă din perioada daco-romană, continuând apoi de-a lungul perioadei medievale. Multe dintre ocnele deschise de-a lungul timpului s-au surpat între timp, iar în urma lor au rămas numeroase lacuri sărate în perimetrul localității. În urma încetării exploatării, în anul 2009 a fost deschis un spațiu turistic pentru vizitarea salinei, urmând ca în 2015, toate activitățile să fie mutate într-un spațiu mult mai extins, cu o suprafață totală de 50.000 de metri pătrați, la o adâncime de aproximativ 100 de metri în subteran. Cu o temperatură medie constantă și un mediu benefic pentru sănătate (afecțiuni respiratorii), salina de la Ocnele Mari include și spații de recreere, terenuri de sport și de joacă, restaurant, muzeu, magazine și chiar un lăcaș de cult. Accesul spre salină se realizează cu autobuze ce pleacă din parcarea supraterană la fiecare 30 de minute.
Pe lângă salina impresionantă, în localitate mai pot fi vizitate câteva locuri interesante, iar opțiunile de agrement includ mai multe piscine, un parc e aventură și altele. Tot în localitatea Ocnele Mari a fost descoperită în anii 1960 o importantă cetate dacică, identificată de arheologi și istorici ca fiind Buridava, menționată chiar de istoricul antic Ptolemeu. Aici s-au descoperit numeroase obiecte și unele inscripții foarte importante pentru cercetători, multe fiind expuse în muzeul de la Râmnicu Vâlcea. La câțiva kilometri spre sud se află și ruinele roman de la Stolniceni, dovadă a importanței exploatării sării din acele vremuri. Un loc spectaculos dar puțin cunoscut din apropierea localității Ocnele Mari este Râpa Evantai, accesibil de-a lungul unui traseu scurt prin pădure. O formațiune geologică unică și impresionantă, râpa se desfășoară asemenea unui evantai natural pe o lungime de aproximativ 200 de metri, atingând înălțimea de 80 de metri. La aceste atracții se adaugă biserica „Sf. Gheorghe Domnesc”, biserica „Adormirea Maicii Domnului” și biserica „Sf. Gheorghe și Sf. Dumitru”.
Mănăstirea Govora
Aflată la aproximativ 20 de kilometri sud-vest de Râmnicu Vâlcea, mănăstirea este una dintre cele mai vechi și importante din Țara Românească. Deși nu se cunoaște data exactă a întemeierii sale, cele mai vechi așezăminte de la Govora datează încă din secolele 14 și 15, din timpul domniei lui Vlad Dracul. În secolele următoare a fost refăcută și extinsă de Vlad Călugărul, Radu cel Mare, Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu. Un moment important a fost instalarea unei tipografii (1637), dăruite de mitropolitul Petru Movilă de la Kiev, iar aici a fost tipărit primul document în limba română din, cunoscut ca „Pravila de la Govora”. Asemănându-se unei cetăți, mănăstirea Govora este înconjurată de o incintă înaltă unde sunt dispuse chiliile și alte spații, inclusiv fostele încăperi unde a funcționat tipografia lui Meletie Macedoneanul. Turnul clopotniță asigură accesul în incintă, având patru niveluri și fiind prevăzut cu guri de tragere. Biserica este o construcție destul de simplă, fără prea multe ornamentații, păstrând în schimb picturi în frescă impresionante. Tot în biserică mai pot fi admirate catapeteasma în stil brâncovenesc și icoane splendide, în timp ce micul muzeu al mănăstirii deține multe alte icoane și documente vechi și valoroase.
Mănăstirea Dintr-un Lemn
Una dintre cele mai importante mănăstiri ortodoxe din această parte a țării, aceasta este amplasată în satul Frâncești, pe valea Otăsăului și la aproximativ 30 de kilometri de Râmnicu Vâlcea. Conform tradiției locale amintite în scrierile lui Paul de Alep a fost întemeiată la începutul secolului 16, după descoperirea unei icoane vechi într-un stejar secular din zonă, iar biserica veche a fost construită din lemnul acelui copac. Oricare ar fi adevărul istoric, în jurul mănăstirii încă se mai află câțiva stejari venerabili, iar icoana este păstrată în noua biserică de piatră. Vechea bisericuță din lemn conține un iconostas superb din lemn de tei (1819) și alte icoane vechi valoroase. Originea și apariția icoanei Maicii Domnului pe aceste meleaguri este încă dezbătută, însă primul document ce amintește de mănăstire datează din 1635. Biserica mare din zid a fost construită de către domnitorul Matei Basarab sau de boierul Preda Brâncoveanu pe la mijlocul secolului 17. În interior, pe lângă icoana legendară, mai sunt păstrate și alte icoane sau obiecte de cult valoroase.
Alte Descoperiri Interesante
Locuri și activități mai puțin cunoscute în Râmnicu Vâlcea și Împrejurimi
Parcul Zăvoi
Amplasat pe malul râului Olănești, parcul are o istorie îndelungată de peste 150 de ani, fiind amenajat în 1856 la inițiativa domnitorului Barbu Știrbei. Cu câțiva ani înainte, aici a avut loc o adunare publică după Revoluția din 1848, fiind intonat pentru prima oară imnul național „Deșteaptă-te române!” de un cor condus de Anton Pann. Parcul Zăvoi e astăzi este un spațiu natural încântător, cu numeroși arbori, flori, un mic lac și spații de agrement.
Schitul Cetățuia
Din fostul așezământ monahal construit între 1677-1680 s-a păstrat doar Biserica „Sfinții Voievozi”, un monument interesant cu picturi realizate de Gheorghe Tattarescu. La mijlocul secolului 19, mitropolitul Nifon a adus modificări bisericii, construind turla, pridvorul, zidul de incintă și două case. Amplasat pe o colină din nordul orașului Râmnicu Vâlcea, cu panorame superbe spre valea Oltului, schitul Cetățuia este locul unde a fost asasinat domnitorul Radu de la Afumați de către doi boieri trădători. Tot aici au fost descoperit urme ale locuirii din cele mai vechi timpuri, inclusiv o așezare dacică, iar conform legendelor, de aici ar porni un tunel subteran ce duce până dincolo de Olt.
Schitul Troianu
Amplasat în partea de sud a orașului Râmnicu Vâlcea, schitul are hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”. Biserica datează din secolul 18, fiind refăcută împreună cu Casa Stăreției între 1840-1842, apoi restaurat între 1972-1975 după ce complexul fusese folosit ca depozite și grajduri. În anul 1848, aici a avut comandamentul armata de panduri și voluntari condus de generalul Gheorghe Magheru. În prezent, schitul Troianu și-a schimbat numele în Mănăstirea Antim, iar biserica nouă a fost sfințită în anul 2016.
Alte Atracții din Râmnicu Vâlcea
Pe lângă toate aceste locuri uimitoare, municipiul Râmnicu Vâlcea mai păstrează numeroase alte atracții interesante, biserici și clădiri declarate monumente istorice sau destinații de petrecere a timpului liber. În apropiere de centrul orașului și de parcul Zăvoi se poate vizita Casa Memorială „Anton Pann”, un monument splendid de arhitectură tradițională veche (secolul 18). În interior poate fi admirată o expoziție ce prezintă viața și opera lui Anton Pann, cel ce a compus muzica imnului național. Biserica „Cuvioasa Paraschiva” este cunoscută și ca ”Biserica Îngropată din Vidin”, a fost ctitorită de către domnitorul Matei Basarab și este cea mai veche din toată regiunea. Alte așezăminte religioase interesante din oraș includ ansamblul bisericii „Toți Sfinții”, biserica „Sfântul Dumitru”, catedrala „Înălțarea Domnului”, biserica „Sfântul Gheorghe”, biserica romano-catolică „Sf. Anton de Padova”, ansamblul fostului schit Inătești sau biserica fostului schit „Sfinții Arhangheli”. De asemenea, prin oraș mai pot fi descoperite alte locuri uimitoare, inclusiv Monumentul Independenței, biblioteca județeană „Antim Ivireanul”, Colegiul „Alexandru Lahovari”, clădirile Primăriei, Judecătoriei și Tribunalului, Poșta Veche și numeroase alte case vechi. Pentru petrecerea timpului liber, în Râmnicu Vâlcea există mai multe destinații, inclusiv complexul din jurul Lacului Ostroveni, ce include și Grădina Zoologică din apropiere, Parcul Nord ”La Trei Lacuri” sau Dealul Capela, unde au fost amenajate poteci prin pădure și puncte de belvedere spre oraș. O arie naturală protejată și un monument al naturii spectaculos, Piramidele din Valea Stăncioiului pot fi descoperite pe malul stâng al Oltului, la mică distanță de Râmnicu Vâlcea. Se întinde pe o suprafață de 12 hectare și se prezintă sub forma unor piramide de diferite înălțimi și nuanțe, rezultate în urma eroziunii rocilor sedimentare prin acțiunea apei și a aerului.
Muzeul Memorial Nicolae Bălcescu
Situat în satul Rotărăști din comuna ce acum poartă numele marelui istoric și revoluționar român, complexul muzeal Nicolae Bălcescu este o destinație fascinantă, mai ales pentru pasionații de istorie și arhitectură. Într-un parc încântător se regăsesc conacul ce a aparținut familiei și donat statului în anii 1950, o biserică veche din lemn strămutată aici și alte structuri anexe. Muzeul deschis în anul 1968 este organizat în cele 11 camere ale conacului construit în stil brâncovenesc, cu influențe gotice și renascentiste. Acestea prezintă atât detalii despre viața și opera lui Nicolae Bălcescu și a familie sale, dar și numeroase obiecte valoroase (mobilier, ceramică, covoare, tablouri) ce recreează atmosfera conacului boieresc autentic. Lângă conac poate fi admirată acum și biserica veche de lemn din Gâltofani, ce a fost adusă aici dintr-un sat ce se afla pe moșia familie Bălcescu și păstrează picturi autentice splendide.
Program vizitare: 8.30-18 (vara) / 8.30-16 (iarna) | Bilete: 15 lei/adult
Mănăstirea Sărăcinești
Amplasată în satul Valea Cheii, la aproximativ 12 kilometri de Râmnicu Vâlcea, mănăstirea cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” este continuatoarea unor așezăminte monahale foarte vechi, atestate încă din secolul 15. Actuala mănăstire Sărăcinești a fost întemeiată în anul 1687, biserica fiind terminată în anul următor și zugrăvită în 1718. Spre sfârșitul secolului 19, mănăstirea a fost desființată, iar clădirile s-au degradat treptat până după Primul Război Mondial, când călugărițele ajunse aici au contribuit la dezvoltarea așezământului. O altă perioadă nefastă a început după 1960, când așezământul este desființat din nou, iar clădirile sunt folosite în alte scopuri. Mănăstirea Sărăcinești este restabilită abia începând cu anul 2008, iar în prezent poate fi vizitată. Din fericire, biserica și clopotnița se păstrează aproape în forma originală, cu arhitectura bizantină specifică și pictura veche autentică.
Mănăstirea Surpatele
Amplasată în satul Surpatele din comuna Frâncești, la aproximativ 30 de kilometri sud-vest de Râmnicu Vâlcea, mănăstirea cu hramul „Sfânta Treime” a fost întemeiat inițial la începutul secolului 16, biserica actuală fiind construită între 1703 și 1706 de doamna Marica Brâncoveanu.reparată și repictată în secolul următor, aceasta încă păstrează o catapeteasmă sculptată, ușile în stil brâncovenesc și alte obiecte de cult valoroase. Desființată după anul 1872, mănăstirea a fost restaurată până în 1935.
Mănăstirea Frăsinei
Printre cele mai cunoscute din această parte a țării, mănăstirea este amplasată într-o zonă izolată de la poalele munților Căpățânii, la 25 de kilometri nord-vest de Râmnicu Vâlcea. Biserica veche a mănăstirii Frăsinei a fost ridicată între 1762-1763 în locul altei biserici de lemn ce data de la începutul veacului. Păstrând pictura veche, această biserică se află astăzi în cimitirul mănăstirii, în timp ce biserica mare nouă a fost ridicată între 1860-1863. Complexul ce includ biserica, clopotnița și corpul de chilii din jur a fost ridicat la inițiativa Sfântului Calinic de la Cernica. Vizitatorii pot admira pictura superbă în ulei, realizată de pictorul Mișu Popp în stil renascentist. Mănăstirea Frăsinei a fost singura din țară exceptată de la secularizarea averilor prin reforma din 1863, fiind și singura în care femeilor nu le este permisă intrarea, în acest scop fiind zidită o altă biserică la câțiva kilometri distanță.
Mănăstirea Comanca
Situată pe valea Olănești, la câțiva kilometri în amonte de stațiune, mănăstirea a fost ctitorită în anul 1736 de vornicul Preda Bujoreanu și un preot din Olănești, ce au devenit și primii călugări de aici. Mica biserică armonioasă, cu hramul „Toți Sfinții”, își păstrează în mare parte trăsăturile arhitecturale originale, precum și o parte dintre frescele interioare vechi.
Schiturile Iezer, Bradu, Jgheaburi
Pe dealurile înalte și acoperite de păduri întinse de la poalele munților Căpățânii se regăsesc numeroase așezăminte religioase, unele mai accesibile și cunoscute de călători, în timp ce altele sunt izolate departe de civilizație. Schitul Iezer este situat la 4 kilometri dincolo de satul Cheia, fiind continuatorul unui așezământ mult mai vechi, ctitorit de Radu cel Mare și Mircea cel Bătrân. Ajuns în ruine, schitul a fost refăcut în a doua jumătate a secolului 16 e către Mircea Vodă Ciobanul și Doamna Chiajna, având cândva peste trei sute de călugări și pustnici. Conform legendei, sute de călugări ar fi fost uciși aici după moartea lui Mihai Viteazul de cei veniți să caute comorile domnitorului. La doar câțiva kilometri spre nord, în satul izolat Gurguiata se află schitul Bradu, ridicat începând cu a ul 1784 pe locul unuia mai vechi. Biserica în formă de corabie este asemănătoare celei de la Iezer, păstrând o parte dintre picturile vechi interesante. Așezământul mai include și clopotnița, o structură mai mare ce include și chiliile. Părăsit și ruinat multă vreme, schitul a devenit de maici începând cu anul 1999. Amplasat într-o vale îngustă, înconjurată de culmi înalte, schitul Jgheaburi este unul dintre cele mai uimitoare așezăminte monahale de pe aceste meleaguri. Inițial ridicat din lemn încă de la începutul secolului 14, acesta a fost refăcut în anul 1640, în timp ce biserica actuală datează din 1827. Biserica micuță din piatră și cărămidă nu are turlă și nici clopotniță, păstrând totuși pictura în stil bizantin. Aceasta este înconjurată de mici terase cu flori, iar de-a lungul timpului au mai fost construite diverse clădiri în apropiere.
Recomandări Cazare
Cele mai bune unități de cazare din Râmnicu Vâlcea și Împrejurimi
Rating 9.3 din 1.684 recenzii!
Cel mai prestigios hotel din Râmnicu Vâlcea, acesta este amplasat lângă parcul Zăvoi și oferă camere superioare cu dotări moderne, un restaurant apreciat, bar, piscina, saună și alte servicii!
Str. Știrbei Vodă, Râmnicu Vâlcea
Rating 9.3 din 257 recenzii!
Situată aproape de centrul stațiunii Bîile Olănești, pensiunea oferă cazare în camere primitoare cu dotări diverse, un restaurant, bar, lounge și diverse tratamente moderne!
Strada Libertății 46, Băile Olănești
Rating 9.0 din 320 recenzii!
Găzduită de o fostă proprietate a lui Nicolae Ceaușescu, vila aflată în centrul stațiunii Băile Govora oferă camere cu decor sofisticat și balcon, restaurant, lounge și opțiuni de tratamente spa!
Strada Școlii 1, Băile Govora