38
Țara Hațegului
Ascuns între culmile Carpaților și moștenitor al unor comori ancestrale, acest ținut fermecat prinde viață printre cetăți romane antice, biserici străvechi din piatră și fosile de dinozauri, dezvăluind urme și cărări spre locuri ce au făurit sufletul unui popor!
Din orice direcție am pătrunde în acest amfiteatru natural spectaculos ce poartă numele de Țara Hațegului, emoțiile profunde sunt aceleași și orice călător ajunge curând să iubească fiecare colț al acestei răscruci de drumuri ancestrale. Ținutul magic protejat de munți și păstrător al culturii românești autentice ne primește și ne farmecă în fiecare anotimp cu povești fascinante. Nicăieri altundeva istoria nu prinde viață și ne învăluie mai intens ca în Țara Hațegului și doar aici putem descifra misterele fosilelor preistorice într-o clipă, pentru ca apoi să descoperim urmele civilizațiilor antice sau întâmplări tulburătoare din vremurile medievale.
Ni se dezvăluie astfel o destinație unică, unde trecutul și prezentul se completează perfect, un tărâm unde viața abunda acum milioane de ani, iar oamenii de aici se consideră descendenții direcți ai vitejilor daci, al căror regat legendar era condus din inima munților dinspre est. Marea bătălie cu romanii a fost purtată în pasul Tapae sau Porțile de Fier ale Transilvaniei, așa cum mai este cunoscut, la granița de est a Țării Hațegului. După victorie, romanii și-au construit măreața capitală de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana tot aici, demonstrând importanța strategică a regiunii. În vremurile medievale, Țara Hațegului a fost una dintre rădăcinile civilizației românești, păstrând câteva dintre cele mai vechi monumente medievale, precum uimitoarele biserici din piatră.
Caută Cazare în Țara Hațegului cu Booking.com!
Țara Hațegului este situată în partea de sud-vest a Transilvaniei și în sudul județului Hunedoara, fiind o depresiune mărginită de munții Retezat spre sud, Șureanu spre est, Poiana Ruscă spre nord și Țarcu spre vest. Putem ajunge aici foarte ușor din trei direcții principale, dinspre nord și sud-vest de-a lungul văilor Streiului și Jiului pe drumul european E79 (DN66), precum și dinspre vest pe DN68. Pe drumul dintre Hațeg și Caransebeș, păzind de milenii poarta de intrare în Transilvania, regăsim capitala de legendă a provinciei romane Dacia, Sarmizegetusa Ulpia Traiana. Fondat după cucerirea Daciei de către împăratul Traian, orașul era cu adevărat impresionant în perioada sa de maximă dezvoltare, având ziduri puternice, temple, piețe, ateliere sau clădiri civile și adăpostind la un moment dat aproximativ 20.000 de oameni.
Ruinele complexului arheologic ne pot oferi o imagine despre importanța și amploarea așezării antice, majoritatea structurilor fiind concentrate în apropierea drumului național. Deși fortăreața a fost distrusă de atacurile popoarelor barbare, multe structuri încă rezistă și pot fi admirate, poate cel mai impresionant fiind amfiteatrul recent renovat, având inițial o capacitate de 5.000 de spectatori. Alte vestigii interesante includ Palatul Augustalilor, Forul lui Traian, Templul Zeiței Nemesis, Templul lui Liber Pater sau Capitoliul. De cealaltă parte a drumului vizităm și Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa, ce cuprinde colecții impresionante cu monumente, mozaicuri, ceramică, arme, bijuterii, monede și alte obiecte de origine romană, descoperite în situl arheologic din apropiere.
Mărturie a continuității spirituale a românilor din această parte a țării, bisericile de piatră din Țara Hațegului sunt printre cele mai fascinante monumente din România. Dintre acestea, cea mai cunoscută, dar și inedită, este biserica de piatră din Densuș, sat pe care îl descoperim la câțiva kilometri vest de Hațeg. Caracterizată de un stil arhitectonic unic și construită cu piatră de la cetatea Sarmizegetusa, este una dintre cele mai vechi biserici bizantine din țară, fiind datată undeva prin secolul 12. Biserica „Sfântul Nicolae” din Densuș este o structură neobișnuită ce a intrigat mereu cercetătorii, având forme și volume neregulate. Este acoperită cu plăci de piatră și are un turn piramidal zvelt, păstrând încă picturi murale impresionante din secolul 15. Este considerată una dintre cele mai frumoase biserici vechi din țară, fiind inclusă pe lista de propuneri pentru patrimoniul universal UNESCO.
Pe lângă bisericile de piatră pe care le admirăm la Densuș, Prislop și Colț, altele câteva ne întâmpină prin satele fermecătoare ale ținutului. La biserica de piatră Ostrovul Mare descoperim cel mai bine conservat turn clopotniță din perioada medievală, având ferestre gotice și picturi interioare superbe. Este înconjurată de un gard neobișnuit, format din pietre sculptate ce provin de la ruinele cetății romane Sarmizegetusa. Biserica Reformată Sântămărie-Orlea a fost ridicată de familia Cândea la sfârșitul secolului 13 și ne impresionează prin dimensiunile sale apreciabile, conținând și unele dintre cele mai bine păstrate fresce religioase medievale din țară. Biserica din Sânpetru cuprinde la rândul ei piatră de la ruinele antice, având un altar de marmură ce făcea parte dintr-un templu dedicat zeului Silvanus. Mica biserică a Pârveștilor din Baru este o construcție mai nouă, însă urmând același stil medieval ca celelalte. Deși nu face parte geografic din Țara Hațegului, biserica de piatră din Strei se află în apropiere și a fost construită între secolele 13 și 14 de un nobil local, fiind considerată printre cele mai vechi din țară, păstrând picturi vechi și valoroase, la fel ca cea din Streisângeorgiu.
Aproape o ruină în zilele noastre, spectaculoasa Cetate Colț trebuie să fi fost impresionantă în veacurile medievale, când se presupune că l-a inspirat pe Jules Verne să scrie „Castelul din Carpați”. Agățată pe o stâncă înaltă la intrarea pe valea Râușorului, în apropiere de satul Râu de Mori, cetatea a fost construită în secolul 14 de cneazul Cândea (Kendeffy). Având un plan neregulat, ea includea un donjon central, înconjurat de ziduri și câteva turnuri. Locația pitorească cu priveliști fermecătoare ale văii, precum și drumeția prin pădure spre culme creează o experiență fascinantă. Ruinele se află într-o stare avansată de degradare, comunitatea locală încercând salvarea acestui monument legendar. În valea de sub cetate descoperim și Mănăstirea Colț, ce cuprinde o biserică veche din piatră cu un turn piramidal, datând din secolul 15. Aceasta este una dintre primele mănăstiri ortodoxe din România, fiind datată între anii 1310 și 1315.
La poalele munților Retezat descoperim un alt monument ce răsare din negura vremurilor, Cetatea Mălăiești fiind construită în secolul 14 de o familie de nobili locală. Complet renovată cu câțiva ani în urmă, cetatea este formată dintr-un turn donjon central și o porțiune din zidul de incintă cu turnuri mai mici. La 15 kilometri nord-vest de Hațeg, pe dealurile de lângă satul Silvașu de Sus, Mănăstirea Prislop a devenit un adevărat loc de pelerinaj. Aceasta datează din secolul 14, biserica sa din piatră fiind construită în secolul 16. De-a lungul timpului, mănăstirea a trecut și prin perioade dificile, însă acum este vizitată de mii de oameni, îndeosebi datorită renumelui părintelui Arsenie Boca, al cărui mormânt se găsește aici. Pe drumul spre Deva, pe dealul din apropiere de Hațeg putem intra în fermecătoarea pădure Slivuț, unde vizităm Rezervația de Zimbri Hațeg. Fiind cea mai veche de acest fel din România, a fost înființată în anul 1958 cu doi zimbri preluați din Polonia, crescând de-a lungul anilor și trimițând noi zimbri în alte țări pentru a crește populația aproape dispărută. Rezervația are o suprafață apreciabilă, fiind înconjurată de pădure și oferindu-ne șansa de a admira acești uriași blânzi de aproape în țarcurile amenajate.
O experiență complexă din mai multe perspective, Geoparcul Țara Hațegului este un concept unic ce își propune să dezvăluie trecutul îndepărtat al acestei zone, ce în vremurile preistorice era o insulă înconjurată de apele mării Paratethys. Cunoscută și ca Insula Dinozaurilor Pitici, depresiunea Hațegului a fost locul descoperirii fosilelor a numeroase specii, unele endemice sau necunoscute până atunci. Geoparcul cuprinde mai multe centre dedicate vizitatorilor, unde putem afla informații prețioase despre trecutul și prezentul regiunii, precum și câteva trasee tematice sau activități educaționale. Printre cele mai importante spații organizate în satele din Țara Hațegului, putem vizita Casa Dinozaurilor Pitici, Casa Geoparcului, Casa Vulcanilor, Casa Tradițiilor, Casa Pietrelor sau Centrul pentru Știință și Artă. O vale magică dintre satele Sibișel și Sânpetru este cunoscută drept Valea Dinozaurilor și concentrează o varietate de atracții, inclusiv o mică rezervație paleontologică și ineditul parc tematic Dinosaur Park.
În localitatea Sântămărie-Orlea, la câteva sute de metri de biserica reformată din piară se înalță și Castelul Kendeffy, vechea reședință nobiliară a familiei Cândea (Kendeffy), una dintre cele mai bogate din regiune în perioada medievală. Castelul impresionant a fost construit la sfârșitul secolului 18 într-un stil predominant neogotic, printre cele mai interesante elemente fiind turnul său înalt. Naționalizat în perioada comunistă și deposedat de toate obiectele de valoare din interior, monumentul a fost retrocedat în urmă cu câteva decenii și până acum zace închis și părăsit. Câțiva kilometri mai departe, pe un deal de lângă Hațeg putem urma o potecă destul de accesibilă prin pădure, ce ne conduce la ruinele cetății regale a Hațegului, o fostă fortificație medievală din care a rămas doar o mică porțiune din zidul donjonului. Pe lângă toate acestea, Țara Hațegului ne oferă și alte locuri uimitoare, cum ar fi Castelul Nopcsa (acum Muzeul Istoriei și Culturii Hațegane) sau Muzeul Satului Hațegan din Peșteana, unde putem afla mai multe detalii despre tradițiile autentice din această regiune.
Renăscut recent în urma unui proiect de renovare ce l-a readus la aspectul impresionant de odinioară, Castelul Nopcsa a fost ridicat în secolul 18 de familia de nobili Nocsa, printre cele mai bogate din Transilvania. La doar câțiva kilometri de Hațeg, în satul Săcel, castelul l-a găzduit pe celebrul și controversatul Franz Nopcsa (Nopcea), savant ce a deschis drumurile cercetărilor în domeniul paleontologiei din Țara Hațegului, dar și spion al imperiului austro-ungar în Primul Război Mondial, cu un destin incredibil!
În localitatea Sălașu de Sus, în apropiere de Cetatea Mălăiești mai putem admira ruinele unei vechi cetăți feudale, dar și Biserica Nemeșilor, cunoscută și ca „Biserica Iobagilor”, un monument vechi ce a fost inclus în harta iosefină a Transilvaniei de la sfârșitul secolului 18. În apropiere de satul Răchitova mai putem descoperi ruinele unui turn medieval ridicat de o familie nobiliară din zonă, iar ceva mai spre sud lângă satul Peșteana se află Tăul fără Fund, o mică rezervație botanică unde crește o plantă carnivoră ce provine din era glaciară. Tot în Peșteana mai regăsim Castelul Bernad, o veche biserică reformată ale cărei începuturi nu se cunosc, dar și biserica ortodoxă „Pogorârea Sfântului Duh” ce datează încă din secolul 13, chiar dacă a suferit modificări ulterioare. O experiență inedită ne așteaptă și în micul sat Peștera, pierdut la poalele Retezatului, unde a fost amenajat un traseu tematic numit „Muzica Naturii”. Lăsăm în urmă poveștile eterne ce dăinuie prin Țara Hațegului și ne îndreptăm pașii spre munții domoli dinspre răsărit, unde ne întâmpină anticele cetăți ale dacilor, cătunele izolate și văile mirifice cuprinse în parcul natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina…
Atracții și Experiențe
Locuri de Văzut și Lucruri de Făcut în Țara Hațegului
Sarmizegetusa Ulpia Traiana
Program Vizitare: 8 – 20 (vara) / 9 – 17 (iarna) | Tarife: 30 lei/adult (include și muzeul)
Printre cele mai importante situri istorice și arheologice din țară, cetatea a fost capitala provinciei romane Dacia după cucerirea regatului dac e către împăratul Traian. Orașul antic a fost construit între anii 108 și 110, fiind ridicat la aproximativ 40 de kilometri vest de capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia. Astăzi, complexul arheologic se află în localitatea Sarmizegetusa, chiar lângă drumul național 68 ce leagă Hațeg de Caransebeș, la câțiva kilometri de trecătoarea Porțile de Fier ale Transilvaniei (în antichitate numită Tapae). Fiind apărată și de alte castre militare, capitala provinciei se afla pe drumul imperial ce lega Drobeta de Porolissum. Orașul s-a dezvoltat permanent și accelerat până la retragerea trupelor romane spre sfârșitul secolului al 3-lea.
Ocupând câteva terase ce alcătuiau un patrulater imens, Sarmizegetusa avea o suprafață estimată la aproape 30.000 de metri pătrați și era apărată de ziduri puternice prevăzute cu turnuri și câte o poartă pe fiecare latură. Porțile erau legate de două drumuri principale, de-a lungul cărora erau dispuse clădirile și structurile mai importante. Locuințele obișnuite, unele temple și alte clădiri, inclusiv amfiteatrul, se aflau în afara zidurilor de apărare. Dintre acestea, o parte au fost excavate de către arheologi de-a lungul timpului, însă multe altele au rămas nedescoperite. Printre cele mai importante clădiri ce pot fi admirate acum în complexul antic se numără Forul, Amfiteatrul, Palatul Augustalilor, Sediul Procuratorului, Capitoliul, Thermele. Horreum și o serie de temple dedicate zeilor romani sau unor zeități păgâne. Cea mai impresionantă structură este cu siguranță Amfiteatrul, construit în prima jumătate a secolului II și având o capacitate maximă de 5.000 de persoane. Pe lângă luptele de gladiatori, aici se desfășurau și spectacole de teatru sau manifestații publice. După retragerea aureliană, localnicii au utilizat structura amfiteatrului ca fortificație de apărare.
Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa
Program vizitare: 9 – 17 | Tarife: 30 lei/adult (include și situl arheologic)
De-a lungul timpului, în situl arheologic de la Sarmizegetusa au fost descoperite un număr impresionant de obiecte antice fascinante. Dacă unele dintre acestea sunt expuse la muzeele de istorie importante ale țării, mare parte sunt păstrate în cadrul muzeului de profil din Sarmizegetusa. Amplasat chiar lângă vechea capitală romană, de cealaltă parte a drumului, acesta a fost inaugurat în anul 1982. În sălile amenajate la parter și etaj, dar și în curtea exterioară a muzeului, sunt expuse o mulțime de statui, busturi, stele, altare, inscripții, monede, ceramică, bijuterii și alte obiecte interesante descoperite în arealul Sarmizegetusa Ulpia Traiana.
Biserica de Piatră Densuș
Program vizitare: 8.30 – 18
Considerată una dintre cele mai vechi lăcașe de cult din România, biserica „Sfântul Nicolae” din Densuș a fost construită cel mai probabil prin secolele 12-13, pe fundația unei structuri ce ar putea data din secolul 4. Un monument unic și inedit, a fost ridicată utilizând materiale din ruinele de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana. Fiind acoperită cu plăci de piatră, structura este pătrată, cu o absidă semicirculară spre est și câteva încăperi anexe adăugate mai târziu. La fel ca înfățișarea sa neobișnuită, trecutul bisericii de la Densuș este învăluit în mister, existând mai multe teorii ale cercetătorilor, inclusiv posibilitatea ca aici să fi existat un monument funerar al unui general roman. Un alt aspect fascinant este pictura murală din interior, o parte a acesteia fiind opera zugravului Ștefan din 1443, un exponent al artei religioase din sudul Carpaților. De-a lungul timpului, a aparținut cultului greco-catolic, protestant și ortodox, iar la un moment dat a fost aproape de distrugere completă.
Cetatea și Mănăstirea Colț
Amplasată la poalele munților Retezat, chiar la ieșirea văii Râușor din munte și în sudul satului Suseni, cetatea a fost ridicată la începutul secolului 14 de către cneazul Cândea, ulterior trecerii la catolicism fiind cunoscut ca Kendeffy. Fortificația este situată în vârful unei stânci ce domină valea, fiind accesibilă doar de-a lungul unei poteci turistice ce urcă pantele abrupte pentru aproximativ 1 kilometru (30 minute). Structura de mici dimensiuni includea un donjon pătrat și un zid de incintă prevăzut cu turnuri mai mici, cel mai probabil având doar rolul de refugiu. De-a lungul veacurilor, cetatea a ajuns o ruină, mare parte din zidurile sale prăbușindu-se. Conform legendelor și a numeroase indicii din romanul „Castelul din Carpați”, cetatea Colț este cel mai probabil sursa de inspirație pentru Jules Verne.
Jos în vale, chiar la poalele stâncii pe care se ridica cetatea, însă pe celălalt mal al râului, se află Mănăstirea Colț, ridicată de aceeași familie a Cândeștilor. Considerată printre primele așezăminte monahale din țară, a fost construită cel mai probabil la începutul secolului 14. Din a doua jumătate a secolului 17 și până după Revoluția din 1989, așezământul a fost părăsit și a devenit aproape o ruină, fiind restabilit începând cu 1995 ca mănăstire de călugări, iar din 2015 fiind îngrijit de un grup de maici. Mult timp aproape ruinată și folosită în timpul perioadei comuniste ca grajd pentru animale, biserica din piatră reprezintă un monument excepțional, asemănătoare altor structuri de acest fel din Țara Hațegului. Turnul bisericii cu acoperiș piramidal din piatră a fost construit deasupra altarului, având și rol de apărare la nevoie. Acestea cuprinde și câteva încăperi mici și greu accesibile, unde odinioară locuiau călugării. Deși se mai păstrează doar câteva urme ale picturii vechi, aceasta este considerată originală și foarte valoroasă, fiind cel mai probabil realizată de același pictor Ștefan, ce a lucrat la bisericile din Densuș și Ostrov. În centrul satului Râu de Mori se păstrează ruinele fostei curți nobiliare a Cândeștilor și ruinele bisericii parohiale reformate.
Mănăstirea Prislop
Una dintre cele mai importante mănăstiri ortodoxe din Transilvania, aceasta își pierde începuturile în negurile vremurilor, cel mai probabil fiind ctitorită inițial de Sfântul Nicodim de la Tismana sau de nobili locali români. După jumătatea secolului 16, așezământul este refăcut complet de Zamfira, fiica lui Moise Voievod din Țara Românească. În secolul 17 este atestată prezența aici a sfântului Ioan de la Prislop, în timp ce un secol mai târziu mănăstirea devine greco-catolică, revenind cultului ortodox abia în anul 1948. Tot atunci devine stareț al mănăstirii părintele Arsenie Boca, de numele căruia se leagă acum renumele incredibil al acestui loc. Rămas ca duhovnic după ce Prislopul devine mănăstire de maici, Arsenie Boca a fost încarcerat de regimul comunist și recent canonizat ca sfânt, iar mormântul său din apropiere a devenit loc de pelerinaj. Amplasată la câțiva kilometri de satul Silvașu de Sus, mănăstirea cuprinde acum un complex impresionant de clădiri și structuri, în centrul acestora aflându-se biserica de piatră din secolul 16. Aceasta datează din secolul 16 și este construită în stilul bisericilor din Țara Românească, păstrând în interior și câteva elemente vechi și valoroase.
Cetatea Mălăiești
Program vizitare: 9 – 15 (luni-vineri) / 9 – 18 (sâmbătă-duminică) | Tarife: 10 lei/adult
Situată în satul Mălăiești din comuna Sălașu de Sus, cetatea a fost ridicată în etape începând cu secolul 14, când donjonul central și zidul de incintă ai fost construite. Acestea au fost înălțate în perioada următoare, pentru ca la sfârșitul secolului 16 să fie adăugate patru turnuri poligonale. Cel mai probabil, cetatea a aparținut familiei nobiliare Sărăcin, fiind părăsită după secolul 17 și aproape ruinată. A fost prima cetate medievală reconstruită în România după 1989, existând și controverse legate de nerespectarea aspectului inițial. Dincolo de acestea, monumentul reprezintă acum un obiectiv important din Țara Hațegului, oferind o imagine interesantă asupra trecutului acestei destinații.
Rezervația de Zimbri Slivuț
Program vizitare: 8 – 18 | Tarife: 15 lei/adult
Cândva un animal emblematic pentru Munții Carpați și acum deja reintrodus în sălbăticie prin câteva proiecte, zimbrul a reapărut în România pentru prima oară în Pădurea Slivuț, o arie naturală protejată fermecătoare de lângă orașul Hațeg. Rezervația de aici a fost creată încă din anul 1958, când o pereche de zimbri a fost adusă din Polonia, iar de-a lungul timpului, aici s-au născut sau au fost aduse alte exemplare ale acestui animal maiestuos. Dacă în sălbăticie trăiesc de obicei în jur de 15 ani, zimbrii din captivitate pot ajunge uneori la vârsta de 25 de ani, în timp ce greutatea acestora variază foarte mult, masculii ajungând uneori la peste 900 de kilograme. Animal social și destul de pașnic, zimbrul trăiește în cirezi de 20-30 de exemplare. Acum prezenți și în alte rezervații din țară, dar și în libertate, în anumite locuri din munți, zimbrii de la Hațeg pot fi admirați în țarcul imens din mijlocul pădurii, unde pe timpul zilei aceștia pasc sau sunt hrăniți. Întreaga rezervație are o suprafață de aproximativ 10 hectare, iar accesul se realizează pe un drum local ce se desprinde din DN66, la doar câțiva kilometri nord de Hațeg.
Orașul Hațeg
Centrul și singura localitate urbană din Țara Hațegului, micul oraș Hațeg este situat la răscrucea de drumuri ce leagă centrul Transilvaniei de Banat și Oltenia. Deși se află într-o regiune cu un patrimoniu cultural impresionant, orașul de 10.000 de locuitori păstrează puține monumente din vremurile trecute. Cel mai vechi loc ce amintește de epoca medievală este ascuns în pădurea de pe dealul dinspre răsărit. Deși doar un turn hexagonal înconjurat de un șanț și un val de pământ, cetatea regală a Hațegului a fost în perioada medievală centrul puterii regatului Ungariei în regiune. Datând cel mai probabil din secolul 13, aceasta este doar o ruină acum și poate fi vizitată de-a lungul unui traseu scurt. În oraș mai pot fi admirate câteva biserici vechi („Sfântul Nicolae”, „Sfânta Treime”, Biserica Reformată), toate situate pe aceeași stradă din apropierea pieței centrale. De asemenea, mai pot fi regăsite și câteva clădiri sau case declarate monumente istorice.
Castelul Nopcsa
Program vizitare: Marți-Duminică / 10 – 18 (vara) / 9 – 17 (iarna) | Tarife: 10 lei/adult
Având o istorie destul de scurtă, dar foarte tumultoasă, castelul amplasat în satul Săcel, la câțiva kilometri de Hațeg, a fost construit sub forma actuală în jurul anului 1872. A aparținut familiei nobiliare Nocsa, iar după baronul Laszlo și fiul său Elek, castelul a fost deținut de Franz Nopcsa, o figură istorică cel puțin inedită. Aventurier, spion, geolog, paleontolog, luptător pentru eliberarea și auto propus rege al Albaniei, acest personaj unic este considerat unul dintre pionierii paleobiologiei moderne, studiind inclusiv fosilele descoperite în Țara Hațegului. Castelul recent renovat este o structură deosebit de interesantă, la bază fiind ridicat în stil baroc transilvănean, însă cu numeroase elemente neoclasice, neogotice și eclectice. Impresionează îndeosebi fațada și turnurile cu creneluri, în timp ce interiorul a fost refăcut aproape complet, păstrându-se doar scara de marmură originală. Aproape ruinat în timpul perioadei comuniste, castelul a fost renovat în ultimii ani și transformat într-un fascinant muzeu al istoriei și culturii hațegane, cu accent deosebit pe trecutul familiei Nopcsa.
Castelul și Biserica Sântămăria-Orlea
Cele două monumente superbe, însă destul de neglijate, sunt amplasate în centrul satului Sântămăria Orlea, la doar câțiva kilometri sud de Hațeg. Castelul Kendeffy a fost construit de familia nobiliară în jurul anului 1782, în timp ce urmașii contelui Elek Kendeffy l-au extins și transformat în stil neogotic. Naționalizat în primii ani ai comunismului, monumentul a fost transformat pentru o perioadă în hotel, apoi fiind părăsit și lăsat fără mare parte din mobilierul vechi și obiectele valoroase. Cândva înconjurat de un superb parc în stil englez, din care au mai rămas câțiva arbori, castelul avea trei corpuri de clădiri, elementul cel mai impresionant fiind turnul monumental, în timp ce fațada păstrează o placă barocă ce cuprinde o inscripție și blazoanele familiilor Kendeffy și Bethlen. În prezent, este proprietate privată și poate fi doar admirat din exterior. La mică distanță, Biserica Reformată din Sântămăria-Orlea are un trecut învăluit oarecum în mister, fiind ridicată din piatră la sfârșitul secolului 13. Structura monumentală a rezistat destul de bine trecerii veacurilor, impresionând prin înălțime, prin ornamentațiile arhitecturale și ărin pictura murală din interior. O combinație de stiluri romanic și gotic, biserica cuprinde picturi considerate printre cele mai vechi din țară, datând conform inscripțiilor descoperite încă din 1311. Restul picturilor descoperite până acum, la fel de valoroase, datează din secolele următoare, cel mai probabil comandate de familia Kendeffy. Dacă în prezent aparține cultului reformat calvin, nu se știe cu siguranță apartenența originală a bisericii, existând indicii că ar fi fost ortodoxă sau catolică.
Geoparcul Dinozaurilor
Primul geoparc UNESCO desemnat în România, Țara Hațegului este o destinația fascinantă, ce combină într-un mod unic patrimoniul natural și cultural excepțional al acestei regiuni din sud-vestul Transilvaniei. Cunoscut și sub numele de „Geoparcul Dinozaurilor”, acest loc prezintă trăsături ale evoluției pământului și umanității din cele mai vechi timpuri. Cândva demult, depresiunea de acum a Hațegului era o insulă în Marea Tetis, locuită de numeroase specii de dinozauri pitici și alte animale, ale căror fosile au fost descoperite de-a lungul timpului în acest teritoriu. Locuirea umană începe foarte devreme, în peșterile din Țara Hațegului fiind descoperite urme ce merg chiar 100.000 de ani în urmă. Mult mai târziu, în munții dinspre răsărit a fost centrul regatului dacic, urmat de centrul ocupației romane a Daciei. Continuând cu perioada medievală și modernă, aceste meleaguri păstrează amintirile și zestrea a nenumărate generații. Geoparcul Țara Hațegului oferă vizitatorilor șansa de a descoperi această destinație prin intermediul unor experiențe inedite și interesante, începând cu așa-numitele „case” ale geoparcului. Organizând activități și evenimente educative și turistice, Casa Geoparcului din Hațeg, Casa Dinozaurilor Pitici din Sânpetru, Casa Vulcanilor de lângă Densuș, Casa Tradițiilor din Sânpetru și altele reprezintă experiențe unice. Pe lângă acestea, au fost organizate și mai multe trasee turistice fascinante, ce prezintă patrimoniul istoric, cultural și natural al regiunii.
Alte Descoperiri Interesante
Locuri și activități mai puțin cunoscute din Țara Hațegului
Alte Biserici de Piatră
Pe lângă bisericile de piatră vechi din Densuș, Sântămărie-Orlea, Prislop și de la Colț, în Țara Hațegului mai există câteva astfel de monumente excepționale, mărturii ale trecutului spiritual din sud-vestul Transilvaniei, o zonă cu o istorie unică. Biserica „Sfântul Gheorghe” din Sânpetru se numără printre cele mai vechi din regiune, fiind construită încă din secolul 14. Cu o arhitectură simplă, fără turn clopotniță și construită din piatră brută, biserica se remarcă prin elementele de origine romană înglobate în fațadă și prin fragmentele de picturi vechi descoperite. Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din Ostrov a fost cel mai probabil construită inițial prin aceeași perioadă de către cnejii locali, fiind transformată ulterior odată cu schimbarea religiei dominante a familiilor nobiliare. Cândva era împodobită cu frumoase fresce interioare și exterioare, dovadă fiind o impesionantă icoană de hram considerată printre cele mai valoroase din Transilvania. Ca element neobișnuit și fascinant, biserica din Ostrov este înconjurată de peste 200 de pietre de origine romană, multe având inscripții. Acestea au fost aduse aici în secolul 16 și formează o adevărată expoziție arheologică.
Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din Peșteana, deși foarte veche (posibil înainte de sec. 13), păstrează puține elemente ale arhitecturii originale, fiind restaurată de un arhitect ce a modificat radical acest monument, ce și-a pierdut astfel din valoarea deosebită. Deși geografic sunt situate puțin în afara Țării Hațegului, bisericile vechi din Strei și Streisângeorgiu, aflate la câțiva kilometri nord de Hațeg, prezintă caracteristici asemănătoare cu cele aflate mai la sud. Unul dintre cele mai fascinante astfel de monumente, biserica „Adormire Maicii Domnului” din Strei a fost construită cel mai probabil în secolul 13 sau 14. O combinație de stiluri romanic și gotic timpuriu cu arhitectură locală, aceasta și-a păstrat în mod miraculos mare parte din aspectul inițial, chiar dacă au existat numeroase modificări de-a lungul timpului.realizată din piatră brută, biserica se remarcă printr-un ansamblu de fresce interioare foarte interesante și prin turnul clopotniță piramidal zvelt. La doar câțiva kilometri distanță, pe malul celălalt al râului, biserica „Sfântul Gheorghe” din Streisângeorgiu a fost ridicată din piatră la începutul secolului 14. Este considerată printre cele mai vechi biserici aflate încă în funcțiune din țară, fiind un monument istoric impresionant. Pe lângă arhitectura ce s-a păstrat uimitor, aceasta cuprinde și picturi interioare excepționale, realizate în trei etape istorice.
Valea Dinozaurilor
Arealul în care au fost descoperite primele fosile ale dinozaurilor pitici din Țara Hațegului, valea râului Sibișel reprezintă o destinație fascinantă. Una dintre principalele căi de urcare spre culmile Retezatului, Sibișelul iese dintre culmi lângă satul Nucșoara, apoi trece prin Ohaba-Sibișel, Sibișel, Sânpetru, Săcel și Bărăștii Hațegului, înainte de a se vărsa în Râul Mare la Sântămărie-Orlea. Un traseu tematic complex, Valea Dinozaurilor oferă numeroase locuri și experiențe interesante, o adevărată introducere în lumea geoparcului Țara Hațegului. Inclusă printre cele mai frumoase din țară, poteca tematică de aproximativ 8 kilometri pornește din centrul satului Sânpetru, unde se află casele geoparcului și biserica medievală, continuând de-a lungul văii spre sud, până la Casa Pietrelor de lângă satul Ohaba-Sibișel.
Dinosaur World Transylvania
Parcul tematic de aventură, deschis în urmă cu câțiva ani, este amplasat pe Valea Dinozaurilor, între satele Sânpetru și Sibișel. Amenajat pe o suprafață impresionantă, acesta reunește un număr mare de experiențe și atracții deosebite pentru întreaga familie. Pe lângă machetele de dinozauri în mărime naturală, vizitatorii mai pot descoperi o fermă de animale (cu bizoni, cerbi lopătari sau alpaca, printre altele), trasee de aventură, zone de relaxare, numeroase jocuri sportive, un restaurant tradițional și multe altele.
Program vizitare: Marți-Duminică / 10 – 20 (sezon turistic) | Tarife: 50 lei/adult
Muzeul Satului Hațegan
Micul muzeu etnografic din satul Peșteana a fost amenajat de un localnic în camerele și în curtea unei case tradiționale, vechi de aproximativ 120 de ani. De-a lungul timpului, aici au fost strânse sute de obiecte tradiționale autentice și nu numai, muzeul devenind o imagine fascinantă a lumii satului din această regiune a țării. Pe lângă unelte, obiecte casnice, arme, costume tradiționale, monede, țesături și alte exponate, muzeul include și câteva lucruri mai inedite, ce trebuie descoperite vizitând acest loc. În apropiere mai pot fi admirate câteva monumente vechi ale satului, Biserica Reformată, Castelul Bernad și Biserica „Sfântul Ilie”, toate aflate în diferite grade de degradare.
Program vizitare: 9 – 18 (13-18 duminica) | Tarife: donații
Turnul Răchitova
Ridicat pe un mic deal vulcanic din apropierea satului Răchitova, turnul donjon a fost construit de o familie nobiliară locală. Având atât rol de locuință, cât și de apărare la nevoie, turnul de aici nu a fost fortificat asemenea altor cetăți din Țara Hațegului, fiind înconjurat doar de un șanț și un val de pământ cu palisadă. Doar o parte dintre zidurile acestuia se mai păstrează până astăzi, însă locația pitorească contribuie la atracția specială a acestui monument.
Conacul Berthelot
Mai puțin cunoscut ca atracție din Țara Hațegului, conacul Berthelot este amplasat în centrul satului General Berthelot (odinioară Fărcădinul de Jos), la doar câțiva kilometri vest de orașul Hațeg. Monumentul în stil clasicist a fost construit în secolul 19 de către baronul Laszlo Nopcsa, ajungând în ruină după moartea lui Franz Nopcsa. Domeniul și conacul au fost apoi dăruite de către familia regală generalului francez Berthelot. După ce a funcționat inclusiv ca sediu CAP în perioada comunistă, acesta a fost renovat în 2010 și funcționează acum ca Centru de Dezvoltare Durabilă a Țării Hațegului (aparține de Academia Română).
Rezervația Tăul fără Fund
În apropiere de satul Peșteana și învăluită în legende locale, mlaștina cunoscută ca Tăul fără Fund este o rezervație botanică interesantă, chiar dacă ocupă o suprafață destul de restrânsă. Aici poate fi admirată o vegetație specifică, inclusiv o mică specie de plantă carnivoră, cunoscută popular ca roua cerului (Drosera rotundifolia). Spre rezervația a fost amenajată și o potecă tematică ce începe din centrul satului, iar de pe dealul din apropiere poate fi admirată o panoramă splendidă a Țării Hațegului și a munților Retezat.
Ruinele Curții Nobiliare Mara
Pe lângă cetatea Mălăiești, reabilitată în cadrul unui proiect, în satul Sălașu de Sus mai există ruinele unei cetăți feudale cu o istorie interesantă, legată de existența cnezatului Sălașului (sec. 14-17). Aceasta a fost cel mai probabil ridicată de familia de nobili Sărăcin, după care aparținut nobililor Cândreș și, în final, a intrat în posesia familiei cu origini românești Mara. Aflată într-o stare de degradare avansată, vechea curte nobiliară era odinioară înconjurată de ziduri cu turnuri și șanț, iar în interior se găsea locuința cneazului și o capelă cu turn-clopotniță, acestea având și elemente de apărare. Astăzi, au mai rămas doar ruinele turnului de poartă și câteva ziduri ce riscă să se prăbușească.
Poteca Tematică Muzica Naturii
Una dintre cele mai creative experiențe apărute în cadrul geoparcului Țara Hațegului în urmă cu câțiva ani, poteca tematică a fost amenajată pe un mic pârâu, lângă micul sat Peștera, pierdut la poalele munților Retezat. Denumit „Muzica naturii interpretată de piatră, lemn și apă”, traseul fermecător urmează cursul apei și combină câteva instalații tradiționale salvate de la distrugere (moara cu ciutură, cuptorul de var, văioaga) cu alte elemente create special pentru interpretarea sunetelor naturii și informații interesante.
Recomandări Cazare
Cele mai bune unități de cazare din Țara Hațegului
Rating 9.8 din 332 recenzii!
Situată în apropiere de cetatea Colț, această pensiune foarte apreciată oferă camere superioare cu toate dotările, restaurant, bar, lounge comun și grădină!
Sat Suseni, 4A, Râu de Mori
Rating 9.3 din 583 recenzii!
Situat în Hațeg, lângă drumul european spre Deva și Petroșani, hotelul apreciat oferă camere moderne cu toate dotările necesare și parcare privată!
Str. Nicolae Titulescu, 15, Orașul Hațeg
Rating 9.0 din 184 recenzii!
Amplasată în apropierea orașului antic Sarmizegetusa Ulpia Traiana, pensiunea oferă camere primitoare, restaurant tradițional, bar, lounge comun, terasă și grădină!
Sat Sarmizegetusa, nr. 82